91 de reclamații privind înșelăciuni informatice, în doar trei luni. Prejudiciul dintr-un singur caz este de 200.000 de euro

Infracțiunile informatice, comise de la distanță, prin metode tot mai diverse, sunt fără îndoială problema momentului cu privire la faptele de înșelăciune, în toată România.

Am putea spune chiar că vechii escroci, care păcălesc victima față în față, prin metoda șmen de exemplu, sunt depășiți de vremuri. De la distanță, din spatele unei identități false, noii infractori produc prejudicii amețitoare.

În urma unei solicitări a Monitorului de Suceava, venite după ce Poliția Suceava tocmai avertiza asupra unei alte metode de înșelăciune care a prins avânt,  comisarul-șef Ionuț Epureanu ne-a transmis că numai în primele trei luni ale acestui an au fost înregistrate 91 de sesizări privind infracțiuni informatice, parte din ele prin metoda ”Spoofing” (mesaje false, care imită unități bancare sau alte entități oficiale).

Alături de numărul mare de fapte, surprinde și valoarea prejudiciilor, cel mai mic, de 1.000 de lei, respectiv cel mai mare, de 200.000 de euro.

·        Înșelăciunile cu ”investiții” în acțiuni profitabile au produs prejudiciile cele mai mari 

Da, nu este o greșeală, 200.000 de euro. Este vorba de o suceveancă prejudiciată cu imensa sumă de bani pe o perioadă mai lungă de timp, în care ea a fost convinsă să își investește banii în acțiuni la companii care aduc profit. Totul după ce escrocii i-au pus stăpânire pe telefon și i-au instalat programe în care investițiile ei se multiplicau doar fictiv.

De altfel, sucevenii care au crezut că își investesc banii în companii profitabile au și cele mai mari prejudicii suferite, de ordinul zecilor de mii de euro.

·        Noua metodă folosită tot mai des

IPJ Suceava a anunțat recent că a înregistrat în ultima perioadă un număr mare de sesizări privind comiterea de infracțiuni de înșelăciune prin metoda ”Spoofing” (mesaje false, care imită unități bancare sau alte entități oficiale).

Victimele sunt abordate cu texte legate de împrumuturi bancare pe care le au (dacă le au) ori pentru împrumuturi pe care le-ar fi solicitat în trecut. În alte situați, victimele sunt convinse că un contul bancar în pericol și își înființează unul nou, dezvăluind prin telefon toate datele personale.

Cei de la telefon se recomandă ca fiind funcționari bancari, angajați ANAF sau chiar polițiști.

Uneori, autorii adună date despre victime din postările de pe rețelele sociale, aflând astfel detalii despre acestea.

”În funcție de evoluția conversației telefonice ce are la bază diferite subiecte, printre care încercarea accesării neautorizate a aplicațiilor bancare, perfectarea unor documente fictive de creditare sau chiar efectuarea unor operațiuni financiare, infractorii abordează situația diferit, în sensul în care recontactează telefonic ținta prin folosirea altor numere de apel ale unor instituții publice, amintind aici ANAF, și chiar în ultima vreme constatăm o intensificare a apelurilor venite prin aceeași metodă din partea unităților de poliție de pe întreg teritoriul României, fiind din nou folosite calități false ce sunt preluate cu ușurință de pe portalul web oficial al acestor instituții.

Autorii reușesc să creeze victimelor impresia că soldurile existente în conturile bancare sunt vulnerabile, astfel încât le determină fie să le transfere în alte conturi bancare ale aceleiași unități, fie, cel mai adesea, sunt convinse să se deplaseze fizic la ATM-uri de cryptomonede unde transferă sume considerabile de bani în portofelele virtuale la care infractorii au acces”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava. 

În scenariile descrise mai sus, cea mai simplă verificare este aceea de a reapela numărul respectiv, întrucât acesta va face legătură directă ulterioară cu angajații reali ai instituțiilor și nu va conduce niciodată către autorii care se folosesc de acest procedeu tehnologic.

Așadar, ca regulă generală, trebuie eliminate discuțiile telefonice care implică date personale și de securitate.