În contextul recentelor informații transmise de Reuters și preluate de mass-media națională, potrivit cărora România – alături de alte 10 state membre ale Uniunii Europene – ar solicita „slăbirea” Regulamentului UE privind produsele fără defrișare (EUDR), conducerea Asociației Forestierilor din România – ASFOR a venit cu câteva clarificări esențiale.
România NU cere slăbirea regulamentului EUDR, ci claritate, echitate și aplicabilitate reală
”Poziția României și a altor state membre nu este una de respingere a obiectivelor de mediu ale EUDR, ci una de corectare și ajustare pragmatică a unui cadru legislativ care, în forma actuală, generează haos administrativ, confuzie operațională și riscuri sistemice.
Regulamentul trebuie să devină un instrument eficient pentru combaterea defrișărilor globale, nu un test de rezistență birocratică aplicat IMM-urilor europene. România a fost și rămâne un susținător ferm al tranziției verzi și al utilizării sustenabile a resurselor naturale – dar în forme care pot fi implementate, nu doar redactate frumos”, a explicat Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR.
EUDR: Un regulament cu obiective nobile, dar cu o implementare dezastruoasă
EUDR a fost conceput inițial pentru a stopa defrișările provocate de cererea UE de produse din țări terțe. Extinderea sa asupra propriilor state membre, fără o evaluare de impact adaptată fiecărui sector, generează un tratament inechitabil pentru țările care își gestionează responsabil pădurile.
Faptul că EUDR este un regulament cu obiective nobile, dar a cărui implementare este dezastruoasă o demonstrează criza actuală:
1. Clasificările de risc publicate de Comisia Europeană au fost premature și lipsite de transparență. Țări cu sisteme solide de trasabilitate – cum este România – nu sunt recunoscute corespunzător, în timp ce alte clasificări par ghidate mai degrabă politic decât tehnic.
2. FAQs-urile (întrebările frecvente) publicate de Comisie generează mai multă confuzie decât claritate. Chiar și autorități competente din state puternice administrativ, precum Italia, nu au reușit să transpună regulamentul, ceea ce spune totul despre gradul actual de pregătire la nivelul UE.
3. Eforturile naționale deja existente sunt ignorate. România are un sistem digital de trasabilitate – SUMAL – care funcționează și este recunoscut internațional. Ignorarea acestuia duce la suprapuneri birocratice și costuri suplimentare complet inutile.
4. Impactul asupra IMM-urilor este grav. Zeci de mii de operatori legali riscă să fie eliminați de pe piață, în timp ce mari companii globale, cu echipe juridice și optimizări fiscale, vor putea ocoli regulile.
5. Nici autoritățile naționale nu sunt pregătite. Lipsa de personal, lipsa sistemelor IT integrate și lipsa de proceduri clare fac imposibilă aplicarea regulamentului în termenul actual.
”A nu face diferența dintre importurile de soia din Brazilia și exporturile de cherestea din România este o eroare de politică publică.
România nu este o problemă. România este parte a soluției.
Ce propunem? Un drum pragmatic înainte, nu blocaj și penalizări
• Amânarea aplicării sancțiunilor, nu a regulamentului, pentru a permite o tranziție coerentă;
• Recunoașterea certificărilor existente și a sistemelor naționale, precum SUMAL, ca alternative valide la documentele de diligență impuse de EUDR;
• Simplificarea și digitalizarea procesului;
• Crearea unei categorii „zero-risc” reale, pentru țările cu risc extrem de scăzut de defrișare;
• Claritate legislativă și sprijin real pentru autoritățile și operatorii din fiecare stat membru”, au precizat reprezentanții ASFOR.
Pădurile Europei sunt în creștere. România contribuie la acest trend
Datele europene și satelitare arată clar: pădurile din UE sunt în creștere, nu în declin. România are una dintre cele mai bune rate de regenerare din Uniune. Sectorul forestier românesc exportă lemn certificat, cu valoare adăugată, într-o manieră responsabilă și controlată. Acest lucru trebuie respectat, nu sancționat.
”EUDR nu trebuie să fie o piesă de teatru politic cu preț ridicat pentru IMM-uri. Nu mai este timp pentru confuzie și orgolii instituționale. Ori livrăm un regulament clar, echitabil și sprijinit cu măsuri reale de implementare, ori recunoaștem că am irosit șase ani de muncă.
Noi alegem prima variantă – una în care pădurile sunt protejate, iar industriile sustenabile din UE nu sunt sacrificate în numele unui ideal gol de conținut practic.
ASFOR alege corectarea. Alege colaborarea. Alege pădurile și oamenii care le gestionează cu responsabilitate”, au concluzionat reprezentanții ASFOR.