Polițiștii de la Serviciul de Investigații Criminale Suceava și cei de la subunitățile de poliție din județ au înregistrat în ultima perioadă un număr mare de sesizări privind comiterea de infracțiuni de înșelăciune prin metoda ”Spoofing” (mesaje false, care imită unități bancare sau alte entități oficiale).
Suceveni contactați telefonic prin mesaje standard, direcționați apoi la un funcționar bancar (țeparul care poate fi de oriunde), ajung să dezvăluie date personale bancare sensibile, care le permit apoi escrocilor să le fure banii din cont.
Victimele sunt abordate cu texte legate de împrumuturi bancare pe care le au (dacă le au) ori pentru împrumuturi pe care le-ar fi solicitat în trecut. În alte situați, victimele sunt convinse că au un contul bancar în pericol și își înființează unul nou, dezvăluind prin telefon toate datele personale.
Uneori, autorii adună date despre victime din postările acestora din rețelele sociale, aflând astfel detalii despre acestea.
Sucevenii înșelați au reclamat prejudicii mari și foarte mari, de la câteva sute de euro la câteva mii de euro.
Încercăm să redăm mai jos, pe scurt, modul de operare al escrocilor, în termeni cât mai accesibili:
”În funcție de evoluția conversației telefonice ce are la bază diferite subiecte, printre care încercarea accesării neautorizate a aplicațiilor bancare, perfectarea unor documente fictive de creditare sau chiar efectuarea unor operațiuni financiare, infractorii abordează situația diferit în sensul în care recontactează telefonic ținta prin folosirea altor numere de apel ale unor instituții publice amintind aici ANAF, și chiar în ultima vreme constatăm o intensificare a apelurilor venite prin aceeași metodă din partea unităților de poliție de pe întreg teritoriul României, fiind din nou folosite calități false ce sunt preluate cu ușurință de pe portalul web oficial al acestor instituții.
Autorii reușesc să creeze impresia victimelor că soldurile existente în conturile bancare sunt vulnerabile astfel încât le determină fie să le transfere în alte conturi bancare ale aceleiași unități, fie, cel mai adesea, sunt convinși să se deplaseze fizic la ATM-uri de cryptomonede unde transferă sume considerabile de bani în portofelele virtuale la care infractorii au acces”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.
În scenariile descrise mai sus, cea mai simplă verificare este aceea de a reapela numărul respectiv, întrucât acesta va face legătură directă ulterioară cu angajații reali ai instituțiilor și nu va conduce niciodată către autorii care se folosesc de acest procedeu tehnologic.