Condiții de iarnă extremă întâmpinate de un alergător montan care a parcurs în aceeași zi Rarăul, Giumalăul și Pietrosul Bistriței

Pasionații de alergare montană – un sport dificil, care implică o bună gestionare a resurselor fizice și nu numai, dar care compensează prin frumusețea peisajelor, a locurilor parcurse și bucuria de a depăși propriile limite – întâmpină condiții extreme, de iarnă adevărată, chiar de suntem la finele lunii mai.

Un sucevean care a descoperit această pasiune târziu, pe la 40 de ani, a parcurs recent, singur, un traseu montan dificil, pe trei culmi cu renume - Rarăul, Giumalăul și Pietrosul Bistriței.

Chiar de se aștepta să fie frig, ținând cont și de altitudine, condițiile grele de iarnă pe care le-a întâmpinat, cu zăpadă de aproape jumătate de metru grosime, vânt năprasnic și temperaturi cu minus, l-au surprins și i-au crescut gradul de dificultate al misiunii.

Așa se face că cei aproximativ 70 de km de traseu pe cele trei creste montane le-a parcurs în 12 ore, cu opriri la mașină, pentru schimbarea echipamentelor ude cu altele uscate, hidratare și alimentare.

”Am alergat în buclă, pe fiecare vârf montan în parte, cu oprire la mașină. Inițial, am lansat o provocare printre prieteni cărora le place să bată munții, să mi se alăture pe acest traseu, dar la final am rămas doar eu... Principala provocare într-o asemenea situație nu e de timp, ci să te descurci singur, în condiții nu tocmai favorabile, care impun un efort considerabil. La prima urcare aveam -2 grade, pe Giumalău erau -10 grade Celsius, cu vizibilitate redusă, viscol și jumătate de metru zăpadă... E genul de nebunie pe care nu o faci decât cu o pregătire serioasă, atât la nivel fizic, cât și mental”, spune Alin Atănăsoaie, managerul unei firme din Suceava.

Acesta îndeamnă cât mai mulți suceveni să se apuce de alergări, pentru binele lor, sugerându-le să se alăture comunităților existente în  zonă, precum TRIB, care organizează fel de fel de competiții, antrenamente comune și evenimente care adună grupuri interesante.

Așa a procedat și el, când s-a apucat de acest sport, cu aproape șase ani în urmă.

”M-am lăsat de fumat, de băut și am slăbit câteva zeci de kg”, recunoaște fără ascunzișuri Alin Atănăsoaie, căruia alergarea montană i-a schimbat viața și l-a adus într-o formă fizică maximă, la o vârstă la care majoritatea oamenilor sunt deja într-o perioadă de declin și se confruntă cu un metabolism tot mai încetinit.