Doru POPOVICI

Una dintre poreclele de notorietate ale Parisului este aceea de "Oraşul luminilor", şi n-am de gând să vă bag în etimologii care să le estompeze, ori chiar să vă lase în beznă. În întreaga sa istorie fotbalistică, Oraşul Luminilor şi-a dorit un trofeu de campion european la nivel de club, pe care a tot sperat să-l câştige emblematicul PSG, care a tot visat la el, făcând în acest sens investiţii colosale, aducând cu predilecţie în linia de atac nume din cele mai importante ale fotbalului mondial. Numai că (ăi' mai bătrâni ştiu bancul ăla cu Ţică şi cu Tache şi cu magazinul lor din care mereu lipsea câte ceva) nici cu Messi, nici cu Neymar şi nici cu M'Bappe (fiecare din ei având argumente serioase pentru a fi considerat cel mai bun fotbalist al lumii), Parisul şi echipa sa simbol, PSG, nu au reuşit performanţa supremă. Aici mă simt obligat la o paranteză: constat că odată cu adjudecarea trofeului tocmai acum, în primul an de după plecarea lui M'Bappe, PSG are o cu totul altă exprimare, în timp ce noua sa echipă, Real de Madrid, cu el în teren, a ratat absolut toate trofeele. Probabil că vă imaginaţi ce e în sufletele noastre de madridistas! Hai la finală: a fost aproape neverosimil să vedem cum PSG realmente zburdă în toate direcţiile şi cum Inter pare o echipă aproape dezafectată, trăgând primul şut pe poartă prin minutul 75, adică după ce scorul devenise deja 0-4! Firesc ar fi fost ca această victorie zdrobitoare să genereze o sărbătoare populară şi o bucurie generală în Oraşul Luminilor. În loc de astea, a ieşit un nou război civil, cu doi morţi, cu sute de răniţi, cu distrugeri considerabile, cu incendii. Oraşul Luminilor a fost mai luminat ca niciodată... de la zecile de autoturisme şi magazine incendiate! Decât aşa o bucurie cretină, mai bine să suferi în tăcerea care încă n-a omorât pe nimeni!