Dan STRUTINSCHI

Prea des votăm cel care vorbește frumos și pare simpatic. Românii, în general (aici mă includ și pe mine), nu au criterii clare și obiective de evaluare ale unor candidați sau ale unor formațiuni politice. Judecăm și ne atașăm de un actor (toți sunt și actori) politic doar emoțional, legat de o afirmație a sa pe care o apreciem sau după elocința cu care își susține ideile, în mare parte banale, dar care "dau bine". De multe ori, capacitatea de a spune ce dorește poporul votant să audă face diferența între candidați, din păcate. Am curajul de a afirma că absența, în bună măsură, a cetățenilor calificați și dedicați în viața politică este generată și de jena acestora de a "coafa" adevărul (promisiuni imposibil de aplicat, minciuni evidente etc.). Cei care nu se împiedică de aceste "amănunte" și ne încântă prin vorbe și-au adjudecat conducerea politico-administrativă la nivel local sau central.

Trebuie să admitem că democrația în general nu are criterii de selecție și de evaluare realistă și corectă a celor doritori să se lanseze în cariera politică. Această realitate este admisă de majoritatea specialiștilor în domeniu, care însă refuză orice tip de îngrădire a dreptului de a candida. O hibă pe care trebuie să o acceptăm. Dar care este exploatată evident de pescuitorii în ape tulburi și fabricile lor de manipulare ce ne fericesc cu produse politice vocale, fără coloană vertebrală și dispuse să execute toate indicațiile prețioase. Întrucât teoria și practica politică nu ne ajută în orientarea în exercitarea votului (oare de ce?;doar din corectitudine politică?) trebuie să ne construim singuri un set de criterii de selecție.

În stil pur românesc, am să încep cu manifestările care, în opinia mea, ar trebui să ne îndepărteze de un candidat sau un partid. Nu credeți în soluții miraculoase (eradicarea corupției), în rezolvări rapide (lichidarea pensiilor speciale în 30 de zile) și respingeți minciunile grosolane cu care unii șarlatani vor să vă impresioneze (Dacia, leagănul civilizației mondiale). Dacă aveți puțin timp (și ar fi bine să-l aveți) interesați-vă și de "realizările" anterioare ale persoanelor sub aspect educațional, în muncă sau în viață socială. Veți avea mari revelații.

Elementele care ne pot da un plus de încredere în evaluarea ofertelor politico-electorale nu sunt multe, dar ne pot da o imagine realistă. Experiența profesională și calificarea dată de educație și locuri de muncă care cer obligatoriu specializare înaltă și dedicație în activitate pot constitui o garanție a unei alegeri bune. Decența în promisiuni sau prezentarea de proiecte credibile și cu finanțare posibilă pot constitui alte argumente în favoarea acestor candidați sau formațiuni politice. Pare simplu și evident. Cine a mai făcut, va mai face! Cine nu, slabe șanse! Și atunci, de ce o treime dintre români nu îi apreciază pe cei echilibrați și decenți? Dacă aveți un răspuns, vreau să îl cunosc și eu.

Efectele alegerilor greșite (tătuci "excentrici" sau patrioți de cafenea) au fost și sunt vizibile atât la noi, cât și " afară". Noua conducere americană, cu falsul său patriotism, bulversează planeta și va afecta și societatea națională (izolare, creșterea prețurilor, prestigiu afectat etc.). În Ungaria, euroscepticismul și putinismul lui Orban și compania au determinat trei ani fără creștere economică și un PIB pe locuitor deja mai mic decât în România. Iar România nu are nici pe departe o conducere de excepție. Poate chiar sub media UE.

Soluția? Educație, inclusiv politică (nu fugiți de ea!) atât pentru alegători, cât și pentru aleși. Iar aleșii să-și obțină diplomele "pe bune", nu la "distanță" de școală și carte!