Doru POPOVICI

În condiţiile în care tot mai mulţi fotbalişti şi antrenori se plâng de supraîncărcarea programului competiţional pe an ce trece (nu şi preşedinţii/patronii cluburilor, care au interesul să umple cât mai des tribunele, una din excepţiile notabile fiind Florentino Perez de la Real, care de ani întregi acuză forurile internaţionale de exploatarea nemiloasă a jucătorilor), în peisajul fotbalistic şi-a făcut loc o bazaconie numită "Cupa Mondială a Cluburilor", aflată acum în plină desfăşurare şi întinsă pe aproximativ o lună. Se desfăşoară în SUA şi cuprinde echipe de pe toate continentele, selectate de Dumnezeu ştie ce cretini şi pe ce criterii idioate, din moment ce din Europa nu este prezentă Barcelona, în schimb participa (apără, Doamne!) Salzburg! Sunt însă acolo fel de fel de arabi şi sud-africani ori mexicani, fără vreo logică oarecare. E un fel de repetiţie pentru Mondialul viitor care se va juca pe stadioanele unde anul acesta defilează, pe călduri de peste 40 de grade, echipele de club. Se joacă spectaculos, chiar şi aprig, sumele puse în joc fiind evident tentante, însă nu văd cum vor rezista fizic în următorul sezon băieţii ăştia care n-au avut parte nici măcar de o vacanță simbolică. Cică panarama asta de competiţie ar urma să aibă loc din 4 în 4 ani, exact ca Mondialul adevărat. Cândva, nişte "stăpâni" ai fotbalului mondial, printre care şi genialul Platini, au făcut puşcărie pentru mită zdravănă. Ăştia de acum n-or fi luat şi ei nişte saci de bani?