Ambasadorul Franței în România consideră că pădurile și turismul sunt „adevărate axe de dezvoltare economică” ale județului Suceava

La începutul acestei săptămâni, Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, s-a aflat într-o vizită în județul Suceava, în cadrul căreia s-a întâlnit cu oficialitățile locale, dar și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și din domeniul cultural și educațional. La sfârșitul vizitei, Excelența Sa a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate ziarului nostru.

• „Peste 4.000 de întreprinderi cu capital francez sunt prezente în România”

• Domnule Ambasador, cum evaluați potențialul economic al județului Suceava din perspectiva cooperării franco-române?

- Pe plan economic, cooperarea franco-română este foarte densă. Peste 4.000 de întreprinderi cu capital francez sunt prezente în România și active în majoritatea sectoarelor de activitate: auto, energie, distribuție, industrie, infrastructură, tehnologii ale informației și comunicării, agroalimentar etc.

Noi susținem, desigur, această relație privilegiată, care se consolidează din ce în ce mai mult în fiecare an. Eforturile noastre se concentrează pe sectoarele considerate cele mai utile pentru dezvoltarea economică a României, cum ar fi energia și infrastructurile. Acestea sunt domenii în care întreprinderile franceze dispun de o bogată expertiză și susținem colaborările, atât la nivel privat, cât și la nivel de stat.

- Există proiecte concrete sau discuții în curs pentru a atrage investiții franceze în regiunea Suceava?

- În afară de industrie, județul dumneavoastră dispune de alte două atuuri majore: densitatea pădurilor și turismul, care constituie adevărate axe de dezvoltare economică.

Dezvoltarea rețelelor rutiere, feroviare și aeriene, industria, exploatarea durabilă a pădurilor, reconstrucția Ucrainei, reprezintă tot atâtea sectoare în care ar putea fi luate în calcul investiții franceze.

- Franța este cunoscută pentru susținerea dezvoltării durabile. Ați identificat oportunități de cooperare în județul Suceava, de exemplu în domeniul agriculturii sau al energiei verzi?

- În acest sens, am avut întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, ai direcției forestiere a Romsilva și ai Gărzii forestiere, precum și cu actori economici. Obiectivul este de a identifica posibile axe de cooperare, relevante, precum și actori francezi, publici și privați, susceptibili să răspundă într-o logică de parteneriat în beneficiul ambelor părți.

- Cum se poate încuraja colaborarea între IMM-urile din Suceava și companiile franceze?

- Maratonul de business, un eveniment care a devenit o tradiție pentru CCIFER și care are loc peste tot în țară, are ca scop crearea unui spațiu de întâlnire între actorii economici francezi și români, care să corespundă realităților din teren.

Acest Maraton reprezintă o oportunitate de a vizita întreprinderile locale și de a identifica perspective de cooperare, în calitate de furnizor, partener sau colaborator, și oferă participanților o mai bună înțelegere a realităților economice locale.

Este vorba despre evenimente care contribuie la consolidarea legăturilor între comunitățile economice, încurajând actorii economici să se deplaseze în teritoriu pentru a descoperi alte regiuni din România și, în final, să creeze relații umane și profesionale care sunt cheia oricărei cooperări de succes.

• „Statul francez propune mai multe programe de burse de excelență, accesibile tinerilor din Suceava”

- Ce rol joacă Ambasada Franței în dezvoltarea învățământului francofon la Suceava și în nordul Moldovei?

- Ambasada Franței și Institutul Francez din România promovează un ansamblu de acțiuni educative care acompaniază acțiunile Ministerului român al Educației și Cercetării atât în formarea profesorilor, cât și în învățarea limbii franceze: formări în România și online, burse pentru stagii pedagogice de vară în Franța. De asemenea, vorbim despre burse pentru tineri, acordate laureaților Olimpiadelor naționale și concursurilor propuse de Institutul francez din România.

- Suceava găzduiește o universitate importantă - Universitatea „Ștefan cel Mare”. Există deja parteneriate universitare sau programe de schimb cu instituții franceze sau sunt ele prevăzute?

- Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava este o universitate care se dezvoltă activ și care tratează multe subiecte de viitor, cum ar fi cel al inteligenței artificiale. Ea întreține de mai mulți ani legături academice solide cu mai multe instituții franceze: Universitatea din Rouen, Universitatea din Maine – Le Mans – Laval, Institutul Național al Științelor Aplicate (INSA) din Lyon, precum și Liceul Robert Buron din Laval. Aceste cooperări se traduc prin schimburi de studenți, de profesori și prin dezvoltarea de proiecte comune în domeniile cercetării și inovației. Universitatea este, de asemenea, parteneră a proiectului european NEOLAiA – Transforming Regions for an Inclusive Europe, o rețea care reunește nouă universități europene, inclusiv Universitatea din Tours, și care vizează încurajarea angajamentului tinerilor, incluziunea și impactul teritorial al instituțiilor. Acest dinamism arată potențialul Sucevei de a se integra tot mai mult în rețelele universitare europene și francofone. Susținem în întregime dezvoltarea de noi parteneriate cu alte instituții franceze, în special prin programele Erasmus+, Horizon Europe sau PHC Brâncuși.

- Ce mesaje adresați tinerilor din Suceava care doresc să studieze în Franța? Există oportunități oferite de statul francez?

- Franța rămâne o destinație firească și privilegiată de studenții români. Peste 4.000 de studenți sunt înscriși în fiecare an în instituțiile franceze de învățământ superior. Pentru a favoriza aceste mobilități, statul francez propune mai multe programe de burse de excelență, accesibile tinerilor din Suceava, dar și din toată țara. Aceste programe acoperă nivelurile master, doctorat și post-doctorat și în fiecare an peste șaizeci de tineri români pot să-și urmeze studiile sau programele de cercetare în Franța, în discipline variate.

Dar dincolo de finanțare, oferim și un sprijin personalizat. Campus France România îi ghidează pe studenți în toate demersurile lor administrative și pedagogice. Un dispozitiv itinerant, Caravana studiilor și carierelor, își propune să vină în contact cu tinerii români pentru a le prezenta aceste oportunități. Îi încurajăm pe tinerii din Suceava să facă acest pas și să ia în considerare o formare în Franța. A studia într-o universitate franceză înseamnă a beneficia de o educație recunoscută la nivel internațional și de o experiență culturală și umană, în inima francofoniei.

- Cum se poate promova învățarea limbii franceze în școlile din județul Suceava, în contextul în care engleza rămâne limba predominantă?

- La nivel școlar, franceza, care va putea fi aleasă ca opțiune la bacalaureatul general, și este un lucru care ne bucură, reprezintă un excelent instrument lingvistic pentru elevi care scoate în evidență un CV în cazul unui proiect de studii sau pentru angajare, datorită celor 4.000 de societăți cu capital francez prezente pe teritoriul țării. România este, de asemenea, un membru activ al Organizației Internaționale a Francofoniei, iar eforturile autorităților române și ale tuturor actorilor francofoni au dat roade, deoarece Ministerul Educației indică faptul că statisticile sunt din nou în creștere, cu 1,25 milioane de elevi care învață franceza.

Județul Suceava este unul dintre cele mai reprezentative pentru importanța învățământului francofon din România, cu 176 de instituții școlare care propun limba franceză ca primă limbă străină de studiu sau ca a doua limbă străină și cu 373 de profesori de franceză. La Suceava, elevii pot învăța franceza în 25 de instituții școlare, inclusiv în cadrul secției bilingve francofone LabelFrancEducation a Colegiului Național ”Petru Rareș”, precum și la Alianța Franceză din oraș, una dintre cele șase din România.

• „O altă bijuterie culturală din Suceava este Teatrul Matei Vișniec”

- Care sunt proiectele culturale franco-române în desfășurare sau viitoare în județul Suceava?

- Alianța Franceză din Suceava este, firește, cea care promovează proiectele culturale franco-române. Sportul a fost o temă care a ocupat un loc important în aceste proiecte: Cupa Mondială de Rugby din 2023 a prilejuit o frumoasă expoziție de fotografie în incinta Alianței. Tot aici publicul a putut descoperi expoziția „Les Elles des Jeux” organizată în 2024 în contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris. Și în acest an, vor fi propuse diferite manifestări culturale.

O altă bijuterie culturală din Suceava este Teatrul ”Matei Vișniec”, care poartă numele dramaturgului franco-român, un prilej de mândrie pentru țările noastre. Din 2023, teatrul a participat la Festivalul ”Avignon Off ”cu două spectacole puse în scenă de Alain Timár: „Rinocerii” de Eugen Ionescu și „Occident Express” de Matei Vișniec.

- Luând în considerare bogăția patrimoniului cultural al regiunii Bucovina, vă gândiți la posibilitatea de a-l promova în Franța, prin intermediul Ambasadei sau al Institutului Francez?

- Patrimoniul cultural al Bucovinei este, într-adevăr, foarte bogat. Numeroși actori se implică în valorificarea acestui patrimoniu: UNESCO, desigur, instituțiile române de promovare a turismului, companiile private etc. Rolul Ambasadei Franței și al Institutului Francez din România în domeniul turistic se încadrează într-o logică de cooperare, inclusiv cooperare descentralizată, la nivel teritorial. Astfel, Ambasada Franței și Institutul susțin parteneriatele existente între orașul Suceava și orașul Laval, precum și între departamentul Mayenne și județul Suceava, dezvoltarea culturală și turistică devenind nucleul cooperării lor.

Dincolo de acest lucru, turismul este, de asemenea, un subiect central al cooperării noastre în domeniul învățământului profesional și tehnic. În 2022, Ambasada și Institutul au organizat, în parteneriat cu Consiliul Județean Suceava, cu municipiul Suceava, cu Consiliul departamental Mayenne și cu orașul Laval, a 12-a ediție a „Întâlnirilor franco-române ale turismului”, care a reunit principalii actori români din acest domeniu, cu scopul de a consolida dialogul nostru și parteneriatele pe teme legate de dezvoltarea turistică.

- Suceava este un punct important pe harta turismului cultural românesc. Ați lua în considerare promovarea acesteia în rândul turiștilor francezi?

- Suceava și Laval se pregătesc să semneze un nou acord de cooperare, unul dintre obiectivele principale fiind acela de a favoriza schimburile în domeniile educației, dezvoltării culturale și turismului. Acest tip de cooperare permite o promovare încrucișată a turismului în beneficiul ambelor părți.

- Cum poate cultura juca un rol de liant între comunitățile din Suceava și Franța?

- Cultura joacă un rol major atât în consolidarea dialogului între națiuni, cât și în promovarea și valorificarea diversității: diversitate artistică, de tradiții, de limbă etc. Acest dialog este esențial pentru menținerea și consolidarea coeziunii societății. Acțiunile de cooperare descentralizată între țările noastre au exact această funcție: izvorâte adesea din legăturile personale de prietenie și din întâlnirile între oameni, fiecare în parte contribuie la consolidarea relației bilaterale și, mai ales, a procesului de integrare europeană. Atunci când se organizează evenimente culturale comune, pentru a promova schimburile în domeniul teatrului, muzicii, artelor vizuale și protecției patrimoniului, se face posibilă circulația ideilor și a creațiilor, dând astfel naștere unui dialog care contribuie din plin la consolidarea valorilor noastre comune.

- Există „înfrățiri” între Suceava și Franța. Aceste înfrățiri prezintă avantaje pentru ambele părți?

- Așa cum am menționat deja, Suceava și Laval analizează în prezent continuarea cooperării și a subiectelor de interes comun care vor structura această cooperare. Cred, de exemplu, că problemele legate de patrimoniu, activități meșteșugărești și de restaurare sunt teme care ar putea face obiectul unor schimburi foarte interesante între țările noastre.

Într-o notă mai generală, înfrățirile nu pot supraviețui decât dacă sunt puternice, active și susținute de proiecte noi benefice pentru ambele părți. Poate fi vorba de dezvoltarea unor politici pentru tineri și cultură deschise către lume. Sau putem vorbi despre schimbul de bune practici pe teme de interes comun pentru colectivități, în raport cu specificul regiunilor sau cu punerea în aplicare a politicilor europene.

A consemnat Tiberiu AVRAM