Un număr de 3.184 primari şi 41 de preşedinţi de consiliu judeţean vor fi desemnaţi în urma alegerilor locale din 1 şi 15 iunie.
Pentru fotoliile de primar se vor întrece, în toată ţara, un număr de peste 19.000 de candidaţi, majoritatea, respectiv circa 18.200 reprezentând partide politice sau alianţe electorale.
Din numărul total de candidaţi, 805 sunt independenţi, iar 132 fac parte din organizaţii ale minorităţilor naţionale.
Cetăţenii cu drept de vot vor putea să-şi aleagă, fiecare în localitatea de domiciliu, primarul care îi va reprezenta interesele pentru următorii patru ani.
După cel de-al doilea tur de scrutin vor fi atribuite, în total, 103 mandate de primar de municipiu, 217 mandate de primar de oraş, urmând să fie desemnaţi, de asemenea, 2.858 de primari de comună şi şase primar de sector în Bucureşti.
Pentru şefia celor 41 de consilii judeţene vor concura un număr de peste 10 ori mai mare de candidaţi, respectiv 456, dintre aceştia numai cinci aparţinând organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi tot cinci fiind candidaţi independenţi.
După primul tur de scrutin vor fi aleşi 1.393 consilieri judeţeni, care se vor constitui în 41 de consilii judeţene şi în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi 40.299 de consilieri locali.
Pe buletinele de vot, diferite de la un judeţ la altul, vor fi înscrişi, în total, un număr de peste 18.800 de candidaţi la funcţia de consilier judeţean, printre care se află şi 14 candidaţi independenţi.
Cifre.
Numărul de consilieri judeţeni care urmează să primească un mandat după scrutinul din 1 iunie variază de la un judeţ la altul, cifra acestora fiind cuprinsă între 30 şi 55.
Astfel, cele mai multe mandate de consilier vor fi atribuite pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în timp ce în judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş Severin, Călăraşi, Covasna, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea sunt puse la bătaie cele mai puţine mandate de consilier judeţean, respectiv 30.
În paisprezece judeţe, vor fi "scoase la concurs" 32 de posturi de consilieri judeţeni (Alba, Arad, Botoşani, Brăila, Buzău, Gorj, Hunedoara, Olt, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea), în alte opt unităţi administrativ-teritoriale numărul de consilieri de judeţ ce vor fi aleşi este de 34 (Argeş, Bihor, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Maramureş, Mureş şi Neamţ).
În judeţele Bacău, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Prahova, Suceava, Timiş numărul mandatelor de consilier judeţean este de 36.
17.285 secţii de votare.
La alegerile locale din 1 iunie vor fi atribuite, de asemenea, mandate pentru un număr de 3.182 consilii locale, fiecare dintre acestea având minimum 9 membri şi maximum 27 de membri, cum este cazul consiliilor locale ale celor şase sectoare ale Capitalei.
Astfel, după centralizarea şi repartizarea voturilor, alegătorii din toată ţara vor stabili numele celor 40.299 consilieri locali care le vor reprezenta interesele. Cei mai mulţi dintre aceştia, 34.626 vor fi consilieri comunali, 3.423 vor fi consilieri în oraşe, iar 2.250 vor fi consilieri municipali.
În toată ţara, numărul candidaţilor care doresc să ocupe un fotoliu de consilier local este de peste 324.000, dintre aceştia peste 3.400 fiind independenţi.
Competiţia pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se va desfăşura în 42 de circumscripţii electorale - dintre care 41 circumscripţii judeţene şi una a Municipiului Bucureşti - într-un număr de 3.178 de localităţi (103 municipii, 217 oraşe şi 2.858 de comune).
Pentru exercitarea dreptului de vot, autorităţile au organizat 17.285 secţii de votare dintre care 1.180 în Municipiul Bucureşti.