"Noi nu am fost părtaşi nici înainte de schimbarea guvernării şi nici acum la blocarea justiţiei. Dimpotrivă, am fost cei care am spus de fiecare dată dacă planează o suspiciune a unei persoane e bine ca ea să fie tranşată în justiţie. Sper să se întâmple acest lucru şi acum. Dar întreaga responsablitate revine acestei coaliţii majoritare. Noi vom vota ca justiţia să-şi facă datoria, dar votul nostru de 20% este insuficient pentru a schimba atitudinea CE faţă de Parlament", a susţinut Eugen Nicolăescu.
Liderul PNL a subliniat că în acest moment, pe justiţie, "la nivelul Parlamentului ar trebui să nu mai existe niciun fel de problemă fiind o majoritate PSD-PDL atât de mare, de peste 74%, încât poate să ia orice decizie".
El a ţinut să precizeze, pe de altă parte, că modalitatea în care Comisia Europeană a fost informată despre ceea ce se întâmplă în România se bazează pe unele confuzii, menţionând însă că în România nu se respectă separaţia puterilor în stat.
"Eu cred că la nivelul Comisiei Europene există mai multe informări care au o anume confuzie. Continui să spun că în România nu se respectă separaţia puterilor în stat şi am asistat uneori la agresiuni ale DNA asupra puterii legislative, agresiuni de natură mediatică în primul rând, ceea ce cred eu că nu este permis într-un stat de drept", a conchis Nicolăescu.
Comsia Europeană notează, în Raportul pe tema Justiţiei, făcut public joi, că viteza progreselor în reforma justiţiei, menţionată în iulie 2008, nu a fost menţinută.
Referitor la reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, în raport se notează că "viteza progresului menţionată în raportul Comisiei din iulie 2008 nu a fost menţinută".
Raportul CE prezentat, joi, notează că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament, care ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii.
"Unele in vesticaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament" se arată în document, care apreciază că "Parlamentul trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt".
De asemenea, raportul precizează că Legislativul "trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest gen (de mare corupţie, n.red.) de către autorităţile judiciare", se mai arată în raport.
Raportul menţionează că, "deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea (investigaţiile, n.red.) au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei".
Raportul menţionează procesele lungi, indulgenţa tribunalelor şi inconsistenţa jurisprudenţei în cazurile de corupţie la nivel înalt.
"Stabilitatea cadrului anti-corupţie din România s-a confruntat cu numeroase provocări în a doua jumătate a anului 2008. Iniţiativa Parlamentului de a schimba modul de numire a procurorilor pare că ar fi o provocare deschisă la adresa eficienţei sistemului", notează raportul.
CE reţine faptul că această iniţiativă legislativă a fost declarată neconstituţională din motive procedurale de către Curtea Constituţională.