Întâlnit destul de frecvent în cabinetele de endocrinologie, diagnosticul pune câteva probleme asupra cărora aş dori să insist.
Deşi într-o mare proporţie afecţiunea este explicată prin fenomene normale, există situaţii în care, pornind de la aspectul de hipertrofie a glandei mamare se dezvăluie patologii complexe ale aparatului reproductiv masculin.
Fiind rezultatul unei producţii excesive de estrogeni, (hormoni feminini, secretaţi într-o cantitate infimă şi de testicul), afecţiunea reflectă dezechilibrul între testosteron (hormon preponderent masculin) şi estrogeni. Acest dezechilibru are suport fiziologic (normal) la pubertate sau la vârste înaintate.
Explozia hormonală pubertară se caracterizează printr-un avans în timp al estrogenilor (testiculul începe să secrete întâi estrogeni şi apoi testosteron) ce permite dezvoltarea glandelor mamare bilaterală, uneori asimetrică, foarte rar dureroasă. Aspectul se remite cel mai adesea spontan, imediat ce producţia testiculară de testosteron devine net superioară celei de estrogeni. Aceştia vor fi secretaţi ulterior de testicul la nivele infime pentru tot restul vieţii.
Persistenţa ginecomastiei după vârsta de 20 de ani, aspectul particular al areolei (hiperpigmentată şi hipertrofiată), dimensiunile importante ale glandei mamare mai ales la un băiat cu greutate normală, sunt elemente ce semnalează posibile disfuncţii testiculare ce necesită investigaţii ample.
Diagnosticul rapid permite şi un tratament eficient. Acesta este indicat chiar în cazurile de ginecomastie fiziologică, in faza incipientă, proliferativă.
La polul opus, vârsta, prin scăderea progresivă a secreţiei de testosteron generează un nou dezechilibru hormonal ce favorizează apariţia ginecomastiei.
Acestea sunt cele două situaţii particulare (pubertate şi vârsta înaintată) în care hipertrofia glandei mamare masculine are cel mai adesea un caracter benign.
Mare atenţie trebuie acordată însă pacienţilor la care ginecomastia se instalează în perioada de adult (20-40ani). Acestea sunt cazurile în care evaluarea testiculară (hormonală şi ecografică) se va face cu o mare insistenţă, în scopul depistării unor eventuale surse de secreţie a estrogenilor. Mai mult decât atât, există cazuri (extrem de rare), în care, pornind de la aspectul de hipertrofie mamară, se descoperă tumori hipofizare!
Indiferent de vârsta la care apare, ginecomastia poate avea şi cauze generale cum ar fi bolile hepatice, renale, tratamentele utilizate pe termen lung şi doze mari (cimetidina, spironolactona).
În concluzie, deşi cel mai adesea este un diagnostic benign, ginecomastia, poate releva probleme hormonale serioase! Dacă evoluţia este progresiva, dimensiunile sunt remarcabile, apar dureri testiculare sau cefalee (dureri de cap) adresaţi-vă medicului de familie care va decide daca este necesar un consult endocrinologic.
Claudia Miron,
Medic specialist endocrinolog
Telefoane : 0729.290.930 / 0742.007.975