Mit: Modificarea dietei alimentare ajută la reducerea colesterolului

Fapt: O dietă echilibrată, săracă în grăsimi şi bogată în legume şi fructe este importantă pentru sănătatea generală. Însă o astfel de dietă şi produsele cu nivel scăzut de colesterol, precum margarina, sunt rareori suficiente pentru reducerea semnificativă a nivelului de colesterol din sânge, a indicat doctorul Mel Lobo, specialist în medicină cardiovasculară. De fapt, în aceste condiţii se poate remarca o reducere a colesterolului cu maxim 10%. Nivelul ridicat de colesterol este cel mai adesea moştenit genetic, de aceea, modificările alimentare nu vor fi semnificative în acest sens. Tulburarea poate fi tratată cu ajutorul statinelor, dieta alimentară echilibrată fiind necesară pentru menţinerea nivelului scăzut de colesterol obţinut prin tratament. Nivelul ridicat de colesterol nu este periculos în sine, însă este un marker pentru alte maladii grave, precum hipertensiunea arterială.

 

Mit: Cancerul pulmonar este o maladie a fumătorilor

Fapt: Deşi este principala cauză a apariţiei cancerului, unul din opt cazuri nu este asociat fumatului. Fumatul pasiv şi expunerea la substanţe poluante, precum azbestul, pot creşte riscurile, însă maladia poate apărea şi la persoanele care nu au trăit în astfel de condiţii, a explicat doctorul generalist Dawn Harper. 8% din bărbaţii şi 20% din femeile cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată. Medicul trebuie, însă, consultat în cazul unor simptome precum tuse prelungită şi scădere în greutate.

 

Mit: Mă simt mai bine, deci nu trebuie să urmez tot tratamentul cu antibiotice

Fapt: Medicii prescriu, de obicei, câteva zile în plus de tratament pentru a se asigura că bacteriile au fost eliminate. Din acest motiv starea de bine apare înainte de încheierea tratamentului. Dacă acesta nu este finalizat există riscul să mai rămână câteva bacterii în organism. Acestea se vor multiplica, dar se pot şi muta, devenind rezistente la antibiotice.

 

Mit: Amorţelile şi înţepăturile pot fi semn de scleroză multiplă

Fapt: Foarte rar, această asociere este valabilă, spune neurologul Mike Boggild, de la Walton Centre din Liverpool. Cel mai adesea, aceste simptome sunt provocate de presiunea pe un nerv, putând apărea din diverse motive, de la purtarea unor pantofi prea strâmţi la dormitul cu capul pe braţ. Senzaţia ar trebui să dispară în câteva minute. În cazul sclerozei multiple, simptomele persistă câteva zile şi sunt asociate cu altele, de exemplu, cu dispariţia simţurilor în membre. Riscul creşte dacă boala există în familie.

 

Mit: Cu cât speli dinţii mai mult cu atât mai bine

Fapt: Perierea în exces poate provoca paradontoză şi poate distruge smalţul dinţilor. Perierea dinţilor timp de două minute, de cel puţin două ori pe zi, este suficientă.

 

Mit: Cremele de protecţie solară previn cancerul pielii

Fapt: Cancerul este consecinţa arsurilor solare. Reducerea expunerii la soare, chiar şi dacă se foloseşte crema de protecţie micşorează riscul de arsură, însă acest lucru nu înseamnă că maladia poate fi prevenită, mai ales dacă persoana petrece multe ore în soare. Cremele sunt simple filtre şi nu blochează total razele soarelui.

 

Mit: Oboseala constantă este semnul unei anemii

Fapt: Deşi oboseala este un simptom comun, aceasta este de obicei provocată de depresie, stres sau sedentarism. Semnele clasice ale anemiei includ paloare, slăbiciune, stare de leşin, insuficienţă respiratorie, palpitaţii, dureri de cap, dureri de gingii, oase fragile.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mituri legate de sănătate vechi de când lumea (II).

Comentarii