Monumentele românești interbelice din episcopia Hotinului

CEPELEUȚI

            Monumentul Eroilor Reîntregitori. FOTO 1În 1937 Căminul Cultural Marele Voievod Mihai a luat inițiativa ridicării unui monument închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Cu această ocazie, în bugetul Căminului pe 1937 au fost alocaţi 2500 lei şi ulterior cheltuiţi 1700 în vederea realizării monumentului. Anul următor, Căminul alocase 1900 lei pentru construirea unui gard la crucea monumentală edificată în cinstea eroilor. Dintre membrii Căminului care au contribuit la ridicarea monumentului amintim pe Vulpe Mihai, Daniliuc Mihai, Gladun Gheorghe, Focşa Ion, Chistruga M. Gheorghe, Chistruga Gavriil, Ene Vasile, Morei Niculae, Teleucă Gavriil ş.a. Lucrările au fost realizate cu suma de 1850 lei, iar la 6 decembrie 1938 conducerea Căminului expedia FCR Principele Carol o fotografie a crucifixului, ridicat în piaţa satului.

La 02 iunie 1938, de Ziua Eroilor, membrii Căminului Cultural, alături de elevii străjeri, premilitari şi un public numeros din sat, s-au îndreptat spre piaţa satului unde a fost sfinţită Crucea-Monument de către preotul Petru Caisân. Părintele paroh a oficiat şi un parastas pentru pomenirea ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă, după care, a luat cuvântul preotul Petru Caisân, învăţătorul Gheorghe Ostropeţ (membru al Căminului), apoi corul şcolii primare a intonat Imnul Eroilor şi a urmat depunerea de flori şi defilarea premilitarilor. Spre final, un fotograf invitat la eveniment, a surprins într-un tablou fotografic întreaga asistenţă în frunte cu autorităţile locale.

În perioada sovietică monumentul a fost strămutat în cimitirul civil al comunei pentru a fi ferit de urgia ocupantului bolșevic. Totuși până astăzi s-a păstrat doar o parte din monument, de unde putem desprinde următoarele texte: CĂMINUL CULTURAL V. MIHAI CEPELEUȚI. 10.VI.1937

    Pe latura din față a monumentului, ca pe o filă deschisă a istoriei, au fost inscripționate în piatră următoarele cuvinte: DREPT RECUNOȘTINȚĂ CELOR CĂZUȚI ÎN RĂZBOI.

            Despre păstrarea acestui monument am aflat de la domnul Eugen Șipcalov, șeful Direcției Cultură a raionului Ocnița, după care ne-am propus să inițiem o campanie de restabilire a crucifixului. Proiectul de refacere a operei comemorative de război a fost realizat de arhitectul Mihail Andrieș în baza dimensiunilor preluate de Valeriu Rusanovschi de la un monument similar instalat în perioada interbelică în comuna Braniște, jud. Bălți (astăzi r. Râșcani, R. Moldova).

            La 12 august 2022 Consiliul local Cepeleuți a adoptat Decizia nr. 4/6 prin care a acceptat edificarea monumentului pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt, vis-a-vis de sediul Casei de Cultură. De asemenea, a fost aprobat și semnat un acord de parteneriat între Primăria Cepeleuți și Asociația MONUMENTUM în cadrul căruia au fost prevăzute drepturile și obligațiile fiecărui partener în procesul de restabilire a monumentului. Avândo înălțime totală de aproximativ 4 metri, monumentul a fost lucrat de meșterul popular Vladislav Lozan în piatră de Cosăuți. Pe partea restabilită a monumentului a fost gravat următorul text: RESTABILIT DE A.O. MONUMENTUM ȘI PRIMĂRIA CEPELEUȚI ETERNĂ MEMORIE EROILOR REÎNTREGITORI. 14.10.2022

            Pe monument nu au fost inscripționate numele eroilor români căzuți în cele două războaie mondiale fiindcă nu s-a reușit decât identificarea unui singur erou născut în Cepeleuți - SOLDAT ANDRONIC IVAN - căzut în Primul Război Mondial.

            La 12 octombrie, echipa meșterului Vladislav Lozan a instalat piatra sculptată în atelierele de la Cosăuți alături de cele trei blocuri de piatră ale vechiului monument care se păstraseră în cimitirul satului timp de peste 80 de ani.

            Deși a fost stabilită pentru 14.10.2022, sfințirea monumentului a avut loc sâmbătă 16 octombrie în prezența primarului Vladimir Pascaru, a președintelui r. Ocnița Eugen Șipcalov și a Consulului General al României la Bălți – excelența Sa Petrișor Ionel Dumitrescu.

                                                           CLOCUŞNA

            Troiţa Eroilor. Pentru anul 1938, Căminul Cultural Lumina şi-a propus să ridice o troiţă în memoria eroilor consăteni morţi în războaie. De asemenea, ei îşi doreau să alcătuiască un tablou al eroilor din Clocuşna, morţi în război, numele cărora să fie inscripţionat pe monument.

COMAROVA

Troiţa Eroilor. În şedinţa CSMP din 29.03.1939 s-a luat în discuţie:proiectul Troiţei din comuna Comarova, Judeţul Hotin, înaintat cu petiţia înregistrată la No. 5.857-1939, a Dlui Învăţător Gh. T. Constantinescu. Alăturat au fost prezentate două exemplare din planul troiţei şi două exemplare din schiţa locului de situaţie, iar după examinarea planurilor semnate de domnul Constantinescu, Comisia a aprobat executarea acesteia.

CORJEUŢI

Troiţa Eroilor.FOTO 2La 11 noiembrie 1939 CSMP a luat în discuţie: proiectul Troiţei dela Şcoala Primară din comuna Corjeuţi, judeţul Hotin, înaintat cu adresa No. 51.962 a.c., a Strajei Ţării. Elemente prezentate: două exemplarea din planul Troiţei, după proiectul Arhitectului Smântânescu, dar neînsoţite de planul de situaţie. După examinarea planurilor prezentate, Comisia a aprobat executarea lucrării, însă doar cu condiţia ca troiţa să fie înfiptă într-un soclu de piatră de carieră şi acoperită cu şindrilă.

La 31 octombrie 1943, în prezența episcopului Partenie Ciopron al Hotinului, în curtea Bisericii din Corjeuți s-a săvărșit parastasul pentru Eroii Neamului și ctitorii sfântului locaș. Dacă cei prezență nu au oficiat parastasul la troița eroilor, este posibil ca aceasta să fi fost distrusă odată cu răpirea Basarabiei de Armata sovietică în iunie 1940. 

Astăzi, în cimitirul civil al localității se păstrează un crucifix specific monumentelor închinate eroilor căzuți în Primul Război Mondial, însă nu poartă nici o inscripție pe el.

                                            COTEALA

Monumentul Eroilor. La 24.09.1938, Societatea Cooperativei Agricole Coteala comunica Ministerului Cultelor şi Artelor următoarele: Consiliul de Administraţie, în şedinţa de la 02 septembrie 1938 a hotărât să ridice un monument în onoarea eroilor săteni căzuţi pe câmpul de onoare, donând în acest scop 2000 lei. Sperăm că vom aduna cam 20-30.000 lei şi vă rugăm să aprobaţi ridicarea monumentului după un plan pe care vă rugăm să binevoiţi a ni-l trimite (semnată de secretarul Buga).

Din celelalte mărturii existente despre acest monument cunoaştem că, Ministerul a trimis reprezentanţilor Societăţii un plan tipizat pentru monumente de acest gen, întocmit de arhitectul Horia Teodoru, precum şi devizul de cheltuieli. Concomitent, Ministerul solicita iniţiatorilor ca monumentul să fie realizat integral din piatră de carieră.

COTIUJENI

Monumentul Eroilor. FOTO 3La 09 iunie 1932, locuitorii comunei Cotiujeni, plasa Lipcani, judeţul Hotin s-au adunat pentru a asista la dezvelirea monumentului închinat eroilor din Cotiujeni care au căzut în marea conflagraţie din 1914-1918, inclusiv la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

Odată cu venirea în sat a preotului Theodor Cuculschi, în anul 1931 şi numirea lui ca preot-paroh al bisericii din localitate cu hramul Naşterea Maicii Domnului, viaţa în comună a început să se schimbe. Tânărul şi energicul preot constatase că lucrurile spirituale nu stau chiar bine în localitate. Frecvenţa la biserică slabă, obiceiurile şi datinile aproape uitate, tineretul lăsat în voia lui, –astfel apreciase el starea de lucruri din sat. Însă, vizitând casele enoriaşilor la Crăciun şi Bobotează, stând de vorbă cu gospodarii şi gospodinele, preotul Th. Cuculschi a observat că simţul religios şi intenţia de fapte bune încă n-au dispărut printre localnici, că mai există speranţă pentru a drege lucrurile. După aceste discuţii şi diverse manifestări religioase întreprinse, enoriaşii, dând ascultare preotului, în marea lor majoritate au acceptat să serbeze Crăciunul şi celelalte sărbători pe stil nou.

Totodată, Th. Cuculschi a căutat să trezească în sufletele păstoriţilor simţul de pioasă aducere aminte şi recunoştinţă faţă de acei care şi-au pus sufletul lor pentru apărarea Ţării şi a semenilor lor. În realizarea acestei idei, din iniţiativa lui a fost constituit un comitet pentru înălţarea unui monument în curtea bisericii întru amintirea eroilor neamului care şi-au jertfit viaţa în primul război mondial din anii 1914-1918, pentru neam şi ţară. 

Pregătirile pentru înălţarea şi dezvelirea monumentului au început încă din toamna anului 1931. În acest scop, a fost organizată o colectă, apoi şi o listă de subscriere. Monumentul a fost cioplit din piatră, vopsit şi lăcuit în negru, cu inscripţiile bronzate de jur-împrejur. Pe partea din faţă era scris: ÎNTRU AMINTIREA EROILOR NEAMULUI. 1914-1918. VECINICA LOR POMENIRE.

şi un text din Sf. Evanghelie, Ioan XV, versetul 12-13 şi Vecinica lor pomenire. Pe părţile laterale erau trecute numele tuturor celor 71 de originari din Cotiujeni căzuţi pe câmpul de luptă, dar şi locurile unde au decedat – MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI sau OITUZ, precum şi data instalării monumentului: 9 IUNIE 1932, PAROHIA COTIUJENI, JUD. HOTIN.

Costul monumentului s-a ridicat la circa 3000 de lei. Urma să se găsească bani şi pentru împrejmuirea lui cu un lanţ, fixat pe stâlpi de piatră, instalarea candelei cu foc nestins, turnarea şi instalarea unor figuri de arme simbolice betonate (tunuri, aeroplane etc.).

Slujba de sfinţire a monumentului a avut loc la 9 iunie. Deşi vremea s-a arătat ploioasă, la eveniment a participat tot satul. În faţa celor prezenţi au luat cuvântul reprezentanţi ai intelectualităţii din localitate. Orchestra a intonat cântece şi marşuri militare. Elevii au declamat şi au cântat, au fost depuse coroane şi flori.

Comitetul de iniţiativă a redactat un act constatator de instalare a monumentului: Act. În anul Mântuirii una mie nouă sute treizeci şi doi, al Domniei Majestăţii Sale Regelui Carol II - al treilea şi al Arhipăstoriei Prea Sfinţitului Episcop Visarion al Hotinului - al zecile, luna iunie, ziua noua - sfinţindu-să în parohia Cotiujeni, cer[cul] III, jud[eţul] Hotin, monumentul, ridicat întru pomenirea Eroilor neamului (1914-1918), - de către pioşii enoriaşi, din îndemnul unui Comitet de iniţiativă, în frunte cu preotul paroh Theodor Cuculschi. Drept care scrisu-sa actul acesta întru aducerea aminte generaţiilor ce vor urma. Semnează preotul-paroh Theodor Cuculschi, Ion Rusnac, directorul şcolii, Ion Babin, învăţător, A. Sencovschi, ad. perceptor, Nicolae Ghiur, şeful de post, V. Cristel, notar, M. Ciobănaş, primar, Iustin Dumitriu, cântăreţ, L. Antonovici, preşedintele cooperativei, Gheorghe Vornicu, Sava Ciobanu şi Ion Vornicu, epitropi.

Tot atunci s-a trimis o telegramă omagială Majestăţii Sale Regelui Carol II cu următorul conţinut: Majestăţii Sale Regelui Carol II, Bucureşti. Sire! Sfinţind astăzi monumentul Eroilor Neamului ridicat în parohia Cotiujeni, jud. Hotin am înălţat fierbinte rugăciuni ca Bunul Dumnezeu să odihnească sufletele ostaşilor căzuţi în cumplitul război şi să ocrotească pururi glorioasa Armată Română sub scutul Majestăţii Voastre. În numele întregii parohii depun la treptele Tronului asigurarea sincerului devotament şi a supunerii necondiţionate. Preot Theodor Cuculschi.

Răspunsul venit în aceeaşi zi consemna: Reşedinţa Palatului regal. Preotului Theodor Cuculschi, Lipcani, Cotiujeni. Majestatea Sa Regele m-a autorizat să Vă transmit viile sale mulţămiri pentru sentimentele omagiale, exprimate de Dvs., cu prilejul sfinţirii monumentului Eroilor Neamului din parohia Cotiujeni, jud. Hotin. Secretar particular al Regelui (ss) C. Dumitrescu.

Din fotografiile interbelice păstrate, se cunoaşte faptul că la eveniment a mai participat studentul Marcu Ciobăniţă,  învăţătorul I. Bohanţov, învăţătoul I. Babin, cântăreţul Iustin Dumitriu, învăţătoul Al. Cuculschi, învăţătoul A. Lungu, pălămarul I. Goroşenic, primarul M. Ciobănaş, directorul şcolii primare Ion Rusnac protoiereul I. Antonovici, paroh demisionat, Pr. paroh titular Th. Cuculschi, şeful postului de jandarmi Nicolae Ghiur, notarul comunei Valeriu Cristel, epitropul Sava Ciobanu, preşedintele cooperativei Leonid Antonovici, epitropul Gheorghe Vornicu ş.a. Monumentul nu s-a păstrat. FOTO 4

În mai 1936, monumentul a fost vandalizat de niște indivizi într-o încercare eșuată de a-l distruge. La scurt timp, șeful postului de jandarmi din Cotiujeni a identificat făptașii: Nicolai Andriciuc și Dionisie Alexandru Rusnac, ambii fiind trimiși în fața parchetului.

O mărturie ajunsă până la noi ne relatează despre faptul că: la 01 decembrie 1938, la orele 10.30 în biserica parohială s-a oficiat un Te-Deum, preotul paroh Teodor Cuculschi predicând despre Unire din punct de vedere evanghelic şi datoria creştinilor de a evoca memoria celor dispăruţi în război. A urma parastasul la Monumentul Eroilor din curtea bisericii parohiale.La eveniment au participat membrii Căminului Cultural „Ion Creangă”, şcolile cu învăţători şi elevi, participanţii cursurilor ţărăneşti serale ş.a.

Această operă comemorativă de război s-a păstrat până astăzi în curtea bisericii din Cotiujeni, fiind dat cu zeci de straturi de var, fapt care face imposibilă descifrarea textelor inscripționate pe monument.Va urma.

Pr. Prof. Mircea BEJENAR