Evanghelia zilei

„Şi au venit în Ierihon. Şi ieşind din Ierihon Iisus, ucenicii Lui şi mulţime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, şedea jos, pe marginea drumului. Şi, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să zică: «Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!». Şi mulţi îl certau ca să tacă, el însă cu mult mai tare striga: «Fiule al lui David, miluieşte-mă!». Şi Iisus, oprindu-Se, a zis: «Chemaţi-l!». Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: «Îndrăzneşte, scoală-te! Te cheamă». Iar orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus. Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: «Ce voieşti să-ţi fac?». Iar orbul I-a răspuns: «Învăţătorule, să văd iarăşi». Iar Iisus i-a zis: «Mergi, credinţa ta te-a mântuit». Şi îndată a văzut şi urma lui Iisus pe cale.”

Când Domnul Iisus Hristos a iesit din Ierihon, orbul Bartimeu a simţit că ceva se întâmplă în jurul său. Mulţimile vorbeau despre Iisus Învăţătorul din Nazaret. Erau mulţi cei care mărturiseau că El a făcut minuni şi atunci în sufletul lui Bartimeu a încolţit o speranţă! Oare ar fi posibil ca şi el să vadă lumina zilei? A început să strige numindu-L pe Domnul Hristos „Fiul lui David’’. Simţea el că doar un om al lui Dumnezeu, un sfânt, ar putea să-i ofere vederea. Când Fiul lui Dumnezeu l-a chemat la Sine orbul şi-a lăsat haina şi a venit în faţa Mântuitorului. Ceea ce a dorit, a primit – vederea! Acel sâmbure de credinţă şi curaj a încolţit şi a rodit. A crezut în vindecare şi iată acum vedea şi el rodul credinţei. Să precizăm că prima imagine de pe retina lui Bartimeu a fost chipul Binefăcătorului său, al Domnului Hristos. Bartimeii de astăzi, cei care au ochi însă nu mai vor să-L vadă pe Mântuitorul să fie cu luare aminte: chiar dacă voi nu-L vedeţi, El vă vede!

Filozoful Lucian Blaga aşa spunea: multe lucruri nu le putem vedea fiindcă le privim prea de aproape.

Pr. Dumitru PĂDURARU