Evanghelia zilei

„Adevărat grăiesc vouă: «Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer. Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor». Atunci Petru, apropiindu-se de El, I-a zis: «Doamne, de câte ori va greşi faţă de mine fratele meu şi-i voi ierta lui? Oare până de şapte ori?». Zis-a lui  Iisus: «Nu zic ţie până de şapte ori, ci până de şaptezeci de ori câte şapte». Iar după ce Iisus a sfârşit cuvintele acestea, a plecat din Galileea şi a venit în hotarele Iudeii, dincolo de Iordan. Şi au mers după El mulţimi multe şi i-a vindecat pe ei acolo. Atunci I s-au adus copii, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să Se roage; dar ucenicii îi certau. Iar Iisus a zis: «Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor». Şi punându-şi mâinile peste ei, S-a dus de acolo.”

Cuvintele acestui pasaj evanghelic ne impresionează prin sfaturile primite de ucenici din partea Domnului Iisus Hristos. Pe lângă poveţe, Domnul Hristos ne mai arată şi ce atitudine are Dumnezeu faţă de copii; cei mici erau aduşi în faţa Mântuitorului şi erau binecuvântaţi prin punerea mâinilor şi prin rugăciune. Binecuvântarea a fost întărită de cuvintele Mântuitorului: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor”. Întâi de toate înţelegem că pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să avem puritatea şi nevinovăţia copiilor, adică să avem sufletele curate asemenea pruncilor. Să privim şi să luăm aminte la gingăşia unui copil, la seninătatea ochilor săi, la încrederea cu care-şi urmează părinţii. Cum un copil ascultă de părinţii săi, la fel şi noi trebuie să fim ascultători şi să luam aminte la cuvintele Părintelui nostru Cel ceresc. Apoi să nu uităm: copilul este copia fidelă a părinţilor, moştenind calităţile dar şi defectele mamei şi a tatălui. Dacă fiul îşi vede părinţii rugându-se şi el se va ruga, dacă tatăl şi mama vor merge la biserică şi fiul sau fiica va merge.

Sfântul Vasile cel Mare aşa ne învaţă: copiii evalvioşi sunt cea mai mare mângâiere pentru părinţii evlavioşi; sunt cea mai buna împodobire a părinţilor vii şi cel mai bun monument al părinţilor decedaţi.

Pr. Dumitru PĂDURARU