Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și-a cinstit ocrotitorul, în a doua duminică după Paști

 Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și-a cinstit cu aleasă bucurie ocrotitorul în a doua duminică după Paști,numită și Duminica Tomei, 23 aprilie 2023, zi a prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – Purtătorul de biruință.

Cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu un sobor de preoți și diaconi, pe scena amenajată în incinta așezământului monahal. Din sobor au făcut parte slujitori ai mănăstirii și clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ.

În cadrul slujbei, ierodiaconul Nicodim Alexandru a fost hirotonit întru ieromonah pe seama Mănăstirii Ițcani, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Suceava.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de părintele Ionuț Lucian Tablan Popescu. La momentul chinonicului au fost interpretate cu măiestrie cântări închinate Slăvitului Praznic al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de arhid. Vasile Demciuc, consilier în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească al Centrului Eparhial Suceava. Sfinția sa vorbit despre istoria Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, monument cu o valoare spirituală, artistică și culturală deosebită, prezentând date cu privire la zidirea acestei ctitorii domnești și evoluția ei în timp. Totodată, a fost evocată viața sfântului pomenit în această zi, precum și bisericile din lume închinate Sfântului Gheorghe.

Înaltpreasfinția Sa a citit rugăciuni de dezlegare şi pentru sănătate, precum şi o rugăciune de mulțumire special alcătuită,întrucât în următoarele zile vor începe lucrările de restaurare ale așezământului monahal.

La final, arhim. Serafim Grigoraș, starețul mănăstirii, i-a mulțumit Înaltpreasfințului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor care au mijlocit ca lucrările de reabilitare ale complexului monastic să debuteze în zilele care urmează. Gândul de recunoștință s-a îndreptat și către ctitorii, închinătorii și binefăcătorii locașului de cult care adăpostește cinstitele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou. Nu în ultimul rând, au fost felicitați toți cei care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Credincioșii prezenți la sărbătoarea hramului istoric al mănăstirii au fost binecuvântați de ierarh prin stropire cu apă sfințită și au primit iconițe cu ocrotitorii Catedralei Arhiepiscopale, realizate la Tipografia „Vartolomeu Măzăreanu” a Editurii Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Tradiția atestă faptul că pe locul unde este astăzi biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” a existat o biserică de dimensiuni reduse, care însă nu a supraviețuit timpului.

Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava“ a fost începută în anul 1514 de Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, lucrarea fiind terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica a fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.

La Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou din Suceava” a funcționat o școală teologică, sprijinită de marii mitropoliți ai vremii. Astfel, în clădirile mănăstirii este atestată o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826. Tot aici, de-a lungul timpului, au lucrat caligrafi, gravori în lemn și în metal, miniaturiști sau dascăli de limba română, greacă și slavonă.

În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589.

Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.

În anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din cadrul mănăstirii pe lista patrimoniului cultural mondial.

Irina Ursachi