Vestea despre acest evlavios sihastru, se va răspândi repede, mai ales în satele din nordul Moldovei, fiind căutat de mulţime de credincioşi cărora le citea rugăciuni pentru izbăvire de boli şi suferinţe. Astfel Ştefan, fiul lui Bogdan Vodă, care va deveni domnitor al Moldovei, încă din vremea copilăriei sale primea poveţe şi îndrumări, obicei pe care îl va păstra şi în timpul domniei sale. Aici domnitorul Ştefan, devenit cel Mare şi Sfânt, va afla refugiu după o grea bătălie, copleşit de durere şi deznădejde, găsind liniştire şi încurajare din partea Sfântului Daniil Sihastrul.
Daniile Sihastrul, ca un văzător cu Duhul, a prezis urcarea lui Ştefan pe tronul tatălui său Bogdan al II-lea şi al bunicului său Alexandru cel Bun, din neamul Muşatinilor.
Cuvântul sihastrului s-a împlinit, şi astfel, Ştefan cel Mare a fost uns domnitor al Moldovei de către mitropolitul Teoctist, în anul 1457 (6965). Ajuns pe tronul Moldovei, Ştefan Vodă l-a cercetat pe sihastrul Daniil atât în vremuri de pace, cât şi în vremuri de război. Acesta l-a îndemnat, conform tradiţiei, să ridice mănăstirea Putna, în apropiere de chilia în care trăia. Noua mănăstire a fost sfinţită la 10 septembrie 1470 de mitropolitul ţării, Teoctist, de episcopul Tarasie de la Roman şi un ales sobor de arhimandriţi, ieromonahi şi preoţi de mir în număr de 64. Mănăstirea a devenit mai târziu locul în care a fost îngropat domnitorul Ştefan cel Mare împreună cu familia sa.
Tot tradiţia spune că sihastrul Daniil a fost propus să fie ridicat la rangul de mitropolit, lucru pe care acesta nu l-a primit, retrăgându-se în priveghere de toată noaptea şi rugăciune neîncetată într-un loc pustiu (numit şi Corbul) pe malul râului Voroneţ, unde povăţuia în continuare pe cei ce se îndreptau spre el, pregătind ucenici într-ale călugăriei, printre care şi pe Grigorie Roşca, viitor egumen la Probota, apoi mitropolit al Moldovei şi ctitor al viitoarei mănăstiri Voroneţ.

(Pr. Radu ILAŞ, www.rostonline.org)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Imaginea actuală a Sfântului Daniil Sihastrul în cultura românească (II).

Comentarii