Pentru că mai sunt doar câteva zile şi intrăm în Postul Crăciunului (15 noiembrie – 24 decembrie), vă prezentăm efectele benefice ale înfrânării şi cumpătării în alimentaţia zilnică.

Considerate ca abţineri absolut necesare, posturile alimentare pot avea fie un caracter total, fie un caracter parţial. În afară de purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia de post contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii şi la alţi factori nefavorabili vieţii.
Din punct de vedere religios, posturile sunt perioade, mai lungi sau mai scurte, de pocăinţă şi rugăciune pentru iertarea păcatelor înfăptuite de credincioşi, de supunere necondiţionată faţă de voinţa lui Dumnezeu, de la Care se aşteaptă îndurare, sprijin în viaţă şi mântuirea sufletelor.
Marii sfinţi ai creştinătăţii plecau în pustiu sau se închideau în chilii tainice şi în peşteri întunecate unde, prin înfrânarea poftelor trupeşti şi prin întărirea voinţei, rezistau la ispite şi îşi curăţau sufletele de păcate şi patimi. Ei ţineau posturi aspre şi meditau asupra puterii dumnezeieşti şi asupra vieţii de dincolo de mormânt.

 

Ceaiuri, pentru senzaţia de foame

Considerate ca abţineri absolut necesare, bine gândite şi organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (postul negru - în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter parţial (în care se elimină anumite alimente de dulce, mai greu digerabile).
Ca formă intermediară de post cu lungă durată este postul uscat, în care se acceptă consumul spre seară numai al mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate şi seminţe uscate. Aceste posturi de lungă durată sunt întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la peşte, icre, untdelemn şi vin (în zilele însemnate în calendar cu „harţi”).
Dacă apare senzaţia de foame, se pot bea ceaiuri de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului.
Totuşi, date fiind consecinţele care pot fi provocate de post în cazul anumitor persoane, mai sensibile, suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară cu precădere la cei ce adoptă postul alimentar total.
În primele zile, persoana respectivă resimte senzaţii puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii şi greţuri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbaţi. În continuare apare o scădere progresivă a forţei musculare, stări de somnolenţă, constipaţii, diminuarea accentuată a diurezei şi reducerea substanţială a randamentului în activitatea fizică şi intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiţi de post negru copiii, lăuzele, convalescenţii după operaţii sau bolnavii cronici.
În afara perioadelor lungi de post stabilite prin calendarul creştin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar 1-2 zile pe săptămână (frecvent miercuri şi vineri). În aceste zile se va reduce raţia zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame.
În locul bucatelor de dulce se vor consuma multe legume şi fructe (ex. mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz.
Dacă pe parcursul zilei apare senzaţia de foame, se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simţi mult mai bine, mai mobili, sănătoşi, energici şi cu mintea limpede, cu condiţia de a evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate.

(prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ce mâncăm în timpul postului? (I) .

Comentarii