Postul, ca practică rituală, este prezent în toate marile religii ale lumii. Mai aspru sau mai permisiv, de durată mai scurtă sau mai lungă, cu caracter expiator, de cerere ori de mulţumire, acesta este prezent din Europa până în cele mai îndepărtate colţuri ale Extremului Orient, vădind conştiinţa păcătoşeniei, nevoia purificării şi vocaţia renunţării prezente în omul din totdeauna şi din tot locul.

Ca mijloc de purificare de patimi şi desăvârşire morală, postul este prezent în toate marile religii. Dacă este să ne oprim numai asupra câtorva dintre acestea, precum islamul, hinduismul, budismul şi jainismul, putem observa că, deşi există diferenţe majore în ceea ce priveşte modul de a posti, practica renunţării şi a purificării trupeşti şi sufleteşti prin post este o constantă a tuturor acestor religii.

 

Ramadanul

Termenul arab pentru post este sawn, acesta denumind cele trei tipuri de post prezente în islam: Ramadanul - postul cel mai important şi care constituie unul dintre cei cinci „stâlpi” ai religiei islamice - , postul „de pocăinţă” şi postul benevol.

Esenţial pentru orice musulman este postul Ramadan, care şi-a luat numele de la luna în care este ţinut, cea de a noua a calendarului islamic, considerată perioada în care Coranul i-a fost revelat Profetului (2, 185). Ramadanul, cu regulile care trebuie respectate pe tot parcursul său sunt foarte clar stipulate în cartea sfântă a musulmanilor (Sura 2, 183-187).

Acest post de treizeci de zile este obligatoriu pentru toţi musulmanii, bărbaţi şi femei care au trecut de vârsta pubertăţii şi sunt sănătoşi mintal, astfel încât să şi-l poată asuma conştient. Pe tot parcursul zilei, musulmanul care posteşte nu are voie să consume nici un fel de alimente sau băuturi, inclusiv apă. De asemenea, nu trebuie să fumeze, să folosească parfumuri sau să întreţină relaţii sexuale. Pe lângă respectarea acestor interdicţii, credinciosul musulman încearcă să vorbească mai puţin, să nu bârfească, să nu calomnieze sau jignească, să nu mintă şi să alunge din inima sa invidia şi lăcomia; în schimb, pe toată durata postului caută să trăiască într-o stare de pace şi linişte sufletească, meditând la profunzimea învăţăturilor islamului, arătându-se amabil, prietenos şi milostiv faţă de semenii săi.

Caracteristica inedită a Ramadanului este că postul - cel puţin cel „trupesc” - ţine din momentul în care este suficientă lumină pentru „a deosebi un fir alb de un fir negru în zori de zi” până la asfinţitul soarelui (Coranul, 2, 187). Odată cu venirea serii, lucrurile se schimbă, toate interdicţiile fiind suspendate. După lăsarea întunericului poate fi luată o masă uşoară, însă în ultima parte a nopţii, în apropierea zorilor, este pregătit un adevărat festin, la care ia parte întreaga familie. În unele ţări musulmane, întrerupere postului în fiecare seară reprezintă un prilej de sărbătoare, cu mese îmbelşugate, întinse pe străzi până la ivirea zorilor. De asemenea, în această perioadă, localurile publice rămân deschise pe tot parcursul nopţii, oferind feluri de mâncare şi dulciuri specifice pentru perioada Ramadanului.

 

Posturile hinduşilor

În hinduism, o structură religioasă foarte complexă şi diversă, sunt prezente diferite tipuri şi timpuri de post, în funcţie de propriile credinţe ale hindusului şi de obiceiurile locale. Astfel, există practica postului din anumite zile ale lunii, precum în fiecare a 11-a zi, când adepţii cucernici ai zeului Vishnu postesc, convinşi că astfel îl împacă pe zeu, se eliberează de păcate şi îşi purifică mintea. Tot zi de ajunare este şi Purnima, ziua cu lună plină a lunii calendaristice hinduse, dedicată Marii Zeiţe, când se ajunează de la răsăritul soarelui până la răsăritul lunii. Apoi, în funcţie de zeii pe care îi cinstesc, credincioşii hinduşi postesc în zilele din săptămână dedicate acestora. Astfel, adepţii lui Shiva postesc lunea, cei ai lui Brihaspati, joia, cei ai lui Vishnu, vinerea etc. Acestora li se adaugă o serie de alte zile de post, anuale, în care se sărbătoreşte naşterea unor divinităţi: Ganesha, Krishna ş.a. sau diferite alte sărbători religioase. De asemenea, marile pelerinaje, anuale sau periodice, sunt săvârşite de credincioşi care în prealabil sau în timpul pelerinajului se abţin de la anumite alimente şi plăceri lumeşti, practicând, în schimb, abstinenţa, tăcerea, meditaţia, lectura textelor sacre. Acestor posturi li se adaugă şi postul pe care soţia îl ţine pentru soţul său, mama pentru fiu, sora pentru frate.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Postul în alte religii (I).

Comentarii