Poporul are habar mai puţin de identitatea şi biografia reală a Sfântului Nicolae, deşi îl ţine foarte drag. Sân Nicoară (Nicoară este cea mai veche formă românească a numelui, ieşită direct din latină), cum i se zicea îndeobşte în lumea tradiţională, este mai degrabă un personaj mitologic, în jurul căruia s-au ţesut legende diverse şi uneori năstruşnice, cu vagi ecouri din cultul bisericesc. Aşa, bunăoară, el ar fi al doilea sfânt făcut de Dumnezeu şi ar sta de-a stânga Acestuia (primul făcut, Mihail, are cinstea să stea de-a dreapta).

Sân Nicoară (ajutat de Sân Toader, care are cai buni) păzeşte Soarele, nu cumva s-o tulească şi să lase lumea în beznă şi frig. Sân Nicoară e acum bătrân, dar în tinereţile lui unii zic că ar fi fost podar, iar alţii că ar fi fost corăbier şi pescar (ca protector al corăbierilor, ce-i drept, Sf. Nicolae cel adevărat, arhiepiscopul Mirelor Lichiei şi mare făcător de minuni, ale cărui moaşte odihnesc la Bari, este cunoscut pe scară largă, atât în Răsărit cît şi în Apus).

El ar fi oprit şi apele Potopului pe vremea lui Noe. De altfel, e mai mereu ud şi cam posomorât. Se pare că ipostaza mai vioaie de Moş Niculae, cu obiceiul de a face daruri copiilor (dulciuri pentru cei cuminţi, însă nuieluşe pentru cei neastâm­păraţi), e o inovaţie orăşenească, pre­figurând dărnicia mai substanţială a lui Moş Crăciun. Nuieluşa corecţională stă însă sigur în legătură cu un episod real din viaţa marelui ierarh din secolul al IV-lea: la Sinodul de la Niceea (325), blândul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie (cam în felul în care blândul Hristos îi biciuise pe zarafi, răsturnându-le tarabele şi alungându-i din Templu), poate chiar cu mâna aflată astăzi la Biserica “Sf. Gheorghe Nou” din Bucureşti. Închipuită prin nuia, “palma Sfântului Nicolae” ne aduce aminte că uneori, după vorba românească, “bătaia e ruptă din rai”…

 

(Răzvan CODRESCU, www.rostonline.org)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De la Sân Nicoară la Moş Niculae (6 decembrie).

Comentarii