Menţionăm în context că ansamblul cadrului legislativ naţional nu prevede expresis verbis principiul şi modul de restituire a bunurilor bisericeşti spoliate de regimul sovietic revolut, însă ţara noastră a acumulat, de-a lungul anilor, practici bogate de restituire a proprietăţilor de cult naţionalizate de regimul sovietic.

Cu toate acestea, Mitropolia Basarabiei constituie o excepţie şi este singurul din cele 22 de culte religioase recunoscute căruia nu i s-a restituit nici unul din bunurile spoliate în timpul ocupaţiei sovietice. Toate cele 3 regimuri politice şi toate cele 8 guverne care au existat în ţara noastră din momentul reactivării Mitropoliei Basarabiei (Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghiş, Tari ev, Greceanâi) au promovat aceeaşi politică faţă de Biserica noastră în materie de restituire a bunurilor abuziv confiscate.

De asemenea, constatăm cu regret că Legea Republicii Moldova privind cultele religioase şi părţile lor componente, nr. 125-XVI din 11/05/ 2007, nu a suportat nici o modificare în sensul cerut de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi nici o iniţiativă legislativă de modificare nu a fost introdusă în ultimul an în Parlament.

Situaţia ne obligă să vă facem cunoscut şi faptul că instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova, fiind sesizate de noi şi având pe rolul lor dosare privind admiterea în legalitate a unui număr de 16 parohii ale Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni, tărăgănează nejustificat examinarea acestor cauze.

Totodată, Ministerul Justiţiei, fiind obligat de Curtea de Apel Chişinău să admită în legalitate aceste parohii, a preferat să nu se conformeze deciziei judecătoreşti pe care a atacat-o la Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova. La 23 iunie 2008, Curtea Supremă de Justiţie a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanţă de contencios administativ la Curtea de Apel Chişinău. Examinarea acestei cauze simple a depăşit orice termen rezonabil şi pune parohiile Bisericii noastre în situaţia de a nu-şi putea exercita drepturile elementare prevăzute de lege şi de a nu beneficia de cea mai mică protecţie din partea autorităţilor şi agenţilor Statului.

 

Politici intolerante faţă de Biserică

 

În legătură cu cele relatate mai sus, precum şi cu cele comunicate cu ocaziile anterioare, Mitropolia Basarabiei adresează Secretariatului General al Consiliului Europei şi Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi raportorilor APCE pentru Republica Moldova, rugămintea de a continua, în limitele competenţelor fiecăruia, supravegherea modului de îndeplinire de către Republica Moldova a măsurilor individuale şi generale în vederea executării hotărârii CEDO din 13/12/2001.

Trebuie să mai constatăm că Hotărârea CEDO din 13 decembrie 2001 este prima hotărâre pronunţată de Înalta Curte de la Strasbourg într-un dosar provenind din Republica Moldova. Cu toate acestea, durata supravegherii de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a modului în care Republica Moldova execută această hotărâre este nepermis de lung şi nu se compară cu termenele nici unei altei hotărâri privind Republica Moldova. Acest fapt confirmă în sine că autorităţile Statului nostru ne aplică în continuare un tratament diferenţiat şi că Biserica noastră face obiectul unei politici intolerante din partea Statului şi a agenţilor lui.

Mitropolia Basarabiei nu va ezita să vă pună la dispoziţie şi alte informaţii privind evoluţiile în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea Hotărârii CEDO din 13/12/2001.”

(www.basilica.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mitropolia Basarabiei îşi cere bunurile confiscate de sovietici (II).

Comentarii