Ceea ce putem numi astăzi o atitudine înţeleaptă este contactul nemijlocit cu lectura şi cu valorile noastre creştine şi naţionale. Cartea rămâne până la urmă cea mai importantă hrană spirituală şi de care noi nu ne putem lipsi. Majoritatea oamenilor de pretutindeni sunt fie bombardaţi mediatic cu un amestec de minciună şi adevăr, adică sunt premeditat menţinuţi, de anumite cercuri pretins „elitiste”, la un nivel de incultură şi sărăcie îngrijorător. Dacă mai menţionăm şi predispoziţia oamenilor către ceea ce este mai uşor, spre comoditate şi superficialitate, lene şi chiar aroganţă, atunci devine şi mai greu de găsit drumul spre lumină, calea către Dumnezeu.

Omul, indiferent ce s-ar întâmpla, nu trebuie să se descurajeze. Iar cel mai preţios ajutor îi vine întotdeauna de Sus. De aceea să ne îndreptăm necontenit cugetul spre Dumnezeu şi milostivirea Sa. Dorinţele zadarnice, bogăţii, plăceri, măriri nu ne vor mântui. Dumnezeu voieşte fapte, iar viaţa cea plină de fapte bune place inimii Sale. Nu vorbele mari îl fac pe om sfânt sau drept, ci faptele.

 

Uriaşa manipulare a omului contemporan

Cu toţii am avut ocazia să constatăm uneori, mai mult sau mai puţin dezamăgiţi, că lumea în care trăim diferă de ceea ce ea se proclamă sau se doreşte a fi: o lume civilizată şi democratică. Neconcordanţa se datorează mai ales faptului că aşa-zisa civilizaţie modernă şi democraţia, ca fundament al acesteia, se îndepărtează tot mai mult de origini şi de sensul lor iniţial, pe care le reneagă şi le dispreţuiesc. Lumea modernă pare să uite cu totul de Dumnezeu. Biserica Catolică traversează perioada cea mai grea din însăşi existenţa ei, dar, nici ortodoxia sau alte religii tradiţionale nu sunt scutite de ofensiva mondială dezlănţuită împotriva valorilor acestora. De asemenea, lumea actuală se îndepărtează de cultura autentică, promovând una practică, de consum (tip coca-cola, cum o numeşte Theodor Codreanu), «adecvată» sau croită pe măsura omului „consumerist” (fără a şti însă, adeseori, ce anume consumă).

 

Implicaţiile globalizării

Pentru a putea înţelege implicaţiile globalizării actuale, care împinge omenirea pe marginea prăpastiei şi mai ales tragedia omului contemporan, supus forţat unui proces de transformare într-un om nou - homo globalis sau cetăţeanul universal - (mărginit, pragmatic, apatrid, ateu şi mai ales materialist!), avem nevoie de o abordare transdisciplinară. În acest sens, contribuţiile unor autori precum Tiberiu Brăilean şi Theodor Codreanu sunt semnificative şi ne înlesnesc atât cunoaşterea  noilor tendinţe şi mutaţii din lumea contemporană, dar şi meditaţiile noastre proprii.

Pe lângă informarea adecvată, pentru a promova cu adevărat valorile spirituale tradiţionale în societate, avem nevoie chiar şi în ceasul al doisprezecelea, de o asanare morală profundă.

Să nu ne uităm trecutul

În sfârşit, nu trebuie să uităm trecutul nostru, istoria noastră recentă şi pe cei care au suferit sau şi-au pierdut viaţa. Dacă în comunism s-a urmărit îndobitocirea omului şi obedienţa tuturor, cum se face că astăzi, după aproape 16 ani aceste obiective rămân în picioare şi, sunt în plină desfăşurare, fiind urmărite cu încăpăţânare diabolică?

Cunoaştem desigur cu toţii, câte ceva despre frământările şi avatarurile lumii în care suntem „condamnaţi” să trăim. Adeseori, însăşi lumea aceasta ne apare ca o închisoare, în care suntem testaţi mereu de examenele vieţii. Bucuriile se împuţinează mereu, în vreme ce necazurile şi angoasele cresc şi ne apasă sufleteşte. De ce  se întâmplă astfel şi de ce tocmai nouă? Trăim vremuri dificile într-adevăr, pentru că ne-am pierdut ordinea morală de care avem nevoie. Recuperarea acesteia, devine prin urmare, un act absolut imperativ, obligatoriu şi necesar supravieţuirii noastre. 

(Autor: Radu Iocoboaie)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Credeţi că sunt incompatibile cultura şi credinţa? (III).

Comentarii