Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Obiceiurile calendaristice şi cele legate de viaţa de familie sunt o componentă perenă a culturii noastre tradiţionale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării.
- Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune că a fost fericit în acel an.
- În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.
Fără bătaie de Crăciun- În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă.
- În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu părăsească stupul pe vremea roitului.
- În Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.
- După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, că fac bube.
- Acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de dinainte de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le călca pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului".
Apa se preface în vin- În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă faţă de masă cu ciucălăi, pe pereţi ştergare tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate.
- Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pentru colindat, culminând în cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţă brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun ştergare şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţă, busuioc
- Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.
- Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
- La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apă în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos.
- Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi rachiul, pentru că nu el are prioritate în această seară, ci bucatele.
- Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
- În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca aceşti pomi să lege rod bogat.
- În Ajunul Crăciunului se ung pâinile pe deasupra cu muruiala de făină de grâu, ca ele să nu crape, iar cu muruiala care a rămas, se ung pomii din grădină, ca ei să fie în vară încărcaţi de roade.
Pomul cu cercuri din nuiele- În Ziua de Crăciun nu se mătură în casă, ci a doua zi, şi după ce ai măturat du gunoiul acela la pomi, că-i ajută să fie roditori.
- Pomul Crăciunului îmbracă în sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumpărate din oraş. Cel mai răspândit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată, peste ele sunt trecute sfori din aţă de fuior pe care sunt înşirate boabe de fasole albă.
- În alte sate se făcea pom împodobit cu paie de grâu tăiate scurt şi înşirate pe sfoară, delimitate de floricele de porumb. Fasolea albă simboliză "curăţirea sufletului". Unii locuitori preferau pomul de vâsc, pe care se aplicau panglici de hârtie colorată.
- În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie graşi peste an. (www.crestinismortodox.ro )
