Psihologii şi asistenţii sociali implicaţi în asistenţa şi consilierea copiilor victime ale inundaţiilor din judeţul Suceava au identificat câteva manifestări traumatizante strict legate de evenimentele prin care au trecut aceştia în acele momente nefericite.

Primul lucru pe care îl relatează copiii în şedinţele de consiliere este faptul că la orice picătură de ploaie, tunet sau fulger retrăiesc sentimentele negative din momentul inundaţiilor. Acestea s-au înscris adânc în sufletul lor şi nici un fel de explicaţie pe care încearcă părinţii sau apropiaţii să o ofere nu reuşeşte să le scoată din memoria afectivă. O altă manifestare, tot ca efect direct al inundaţiilor, o reprezintă visele, coşmarurile nocturne, cu retrăiri şi amplificări ale scenelor prin care au trecut.

Ambele manifestări traumatizante îşi vor pierde în timp din intensitate, dar ele vor rămâne totuşi imprimate în memoria şi subconştientul copilului /viitorului adult, influenţându-i viaţa şi sănătatea mintală.

 

Rolul familiei şi comunităţii în îndepărtarea efectelor psihologice negative asupra copiilor

Chiar dacă Direcţia de Protecţia Copilului a inclus copiii victime ale inundaţiilor într-un program de asistenţă şi consiliere în scopul înlăturării efectelor psihologice negative, rolul esenţial îl au în continuare familia şi comunitatea. Sunt lăudabile şi iniţiativele unor instituţii şi fundaţii prin care mulţi copii au beneficiat de excursii şi tabere. Rolul acestora este pe lângă acela de a îndepărta pentru o perioadă copilul de mediul care i-a produs trauma şi acela de a-i reechilibra balanţa psiho-afectivă, de a-l ajuta să-şi schimbe stare emoţională negativă dobândită cu una pozitivă. Depresia post-eveniment poate fi îndepărtată şi prin crearea unui climat familial armonios, prin recompensarea suplimentară a copilului.

Teama copilului de o repetare a evenimentului poate fi diminuată şi prin explicaţiile pe care părinţii le pot oferi (raţionalizare), anume că aceste evenimente se produc, statistic vorbind, o dată la câteva zeci de ani, iar probabilitatea repetării este destul de mică. Totuşi, dacă ar fi să se repete curând cel mai probabil va avea loc în alte zone. Este recomandat ca părinţii, rudele, comunitatea să evite să transfere dificultăţile şi efectele inundaţiilor asupra copiilor sau să dea evenimentelor naturale semnificaţii mistice, catastrofice, înspăimântând copiii. Este preferabil ca aceştia să fie, pe cât posibil, protejaţi material şi moral.

În esenţă, scopul intervenţiei, atât al specialiştilor cât şi al comunităţii /părinţilor, este acela de a abate copilul treptat de la subiectul inundaţii şi a-l canaliza spre activităţi ludice, şcolare sau gospodăreşti, de a fi ajutat să viseze, să gândească pozitiv, să-şi facă planuri de viitor şi să vadă cu precădere partea pozitivă a lucrurilor şi evenimentelor : dificultăţile şi experienţele nefericite, dacă sunt decupate de contextul lor tragic, mistic şi negativ, îi întăresc pe copii şi-i pregătesc pentru viaţa socială adultă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Inundaţiile produc şi daune psihice, nu doar materiale (II).

Comentarii