Inundaţiile recente, care au afectat multe localităţi din judeţul Suceava, au produs multe pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Pentru înlăturarea efectelor acestora au loc acţiuni de ajutorare şi reconstrucţie, însă efectele acestor inundaţii nu se resimt doar asupra situaţiei materiale, ci produc grave afectări ale vieţii şi sănătăţii psihice, mai puţin observabile, însă cel puţin la fel de dăunătoare, mai ales asupra copiilor.

 

Evenimentul traumatizant se înscrie profund şi iremediabil în subconştientul copilului

Experienţa trăită de copil în clipele pe care le petrece pe un acoperiş ameninţat de creşterea apelor sau momentele în care vede că locuinţa, casa părintească, gospodăria este inundată sau avariată, participarea la scene tragice de genul observării cum o persoană dragă este luată de ape, sau pur şi simplu pierderea /schimbarea domiciliului la vecini, rude sau locuinţe improvizate – toate acestea se înscriu profund, în mod traumatizant, în psihicul copilului, rămânând de cele mai multe ori acolo pentru toată viaţa.

Chiar dacă minorul, familia, comunitatea fac eforturi mari pentru a înlătura aceste efecte ele nu pot fi decât parţial demontate.

 

Dezvoltarea psihică poate fi puternic încetinită sau deviată

Depresia post-eveniment se instalează de regulă la toţi membrii familiei. Oamenii de la ţară, mai ales, sunt foarte puternic legaţi afectiv de habitatul şi locuinţa lor. Pierderea acestora este o lovitură la care puţine persoane reuşesc să se adapteze. Se deteriorează climatul familial, veniturile se vor orienta cu precădere pentru refacerea locuinţei. Starea psihică negativă se generalizează în familie şi îi afectează mai ales pe copii, care pe lângă experienţele concrete la care au fost martori mai trăiesc şi efectele deteriorării vieţii sociale şi materiale ulterioare.

Acestea sunt premise pentru ca minorii să intre într-o stare psihică depresivă potenţial gravă ce poate afecta nu doar viaţa afectivă, ci şi dezvoltarea psihică generală, formarea personalităţii, dezvoltarea intelectuală, activitatea şcolară, integrarea socială. Pe lângă depresie ca stare psihică dominantă apar şi alte afecţiuni precum anxietate, fobii (teamă, frică continuă), tulburări de voinţă, tulburări de comportament şi în cazuri extreme chiar atitudini, gânduri sau conduite nesănătoase, suicidare. De asemenea lipsa sau precaritatea condiţiilor de învăţare pot afecta performanţa şcolară, copilul intrând într-un cerc vicios din care cu greu ar putea ieşi fără măsuri de sprijin.

(Psiholog Petru ŞTEFĂROI, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Inundaţiile produc şi daune psihice, nu doar materiale (I).

Comentarii