Sinagoga din Rădăuţi va fi restaurată în anul 2008, în cadrul programului de protejare a patrimoniului evreiesc din România adoptat prin Hotărâre de Guvern în iunie 2007. Acest act normativ a decis suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor în vederea reabilitării a 14 monumente de cult mozaic, între care cele Bucureşti, Dorohoi, Câmpulung Moldovenesc, Oradea, Bacău, Carei, Alba Iulia, Braşov, Satu-Mare, Timişoara, Craiova şi Cluj-Napoca. Alte 9 sinagogi necesită lucrări de restaurare, între ele figurând cele din Rădăuţi şi din Vatra Dornei. Sunt vizate, de asemenea, şi lucrări de împrejmuire sau de reparare a împrejurimilor deteriorate pentru 20 de cimitire evreieşti din judeţele Bistriţa Năsăud, Timiş şi Neamţ.

În municipiul Vatra Dornei s-a încheiat şi un protocol de intenţie între Primărie şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, protocol ce vizează reabilitarea arhitecturală şi inginerească a Templului Evreiesc din localitate. Au semnat: primarul Constantin Huţanu şi Preşedintele FCER, dr. Aurel Vainer, părţile semnatare obligându-se să asigure „reabilitarea arhitectural-constructivă a monumentului istoric „Templul Evreiesc Vatra Dornei”, în vederea repunerii sale în circuitul religios, de cultură şi turistic.”

Sprijinul financiar acordat astfel  FCER  de către executivul românesc este una din multele dovezi privind atenţia prioritară acordată în România protejării, reabilitării şi punerii în valoare a patrimoniului sacru şi istoric iudaic, care este recunoscut ca aparţinând în totalitate comunităţii evreieşti, dar prin importanţa sa aparţine şi tezaurului cultural universal.

În România mai dăinuie 98 de sinagogi şi 802 cimitire evreieşti, în timp ce  comunitatea evreiască mai numără  doar 10000 de persoane, observându-se totuşi o tendinţă de refacere a potenţialului ei.

Autorităţile române şi organizaţiile culturale interne şi internaţionale fac eforturi, alături de FCER, să asigure existenţa şi funcţionarea normală a vestigiilor culturii create de-a lungul secolelor de evreii din România, ce au fost supuşi pe nedrept Holocaustului şi excomunicării în perioada ultimelor dictaturi europene şi româneşti ale secolului trecut.

Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, în cadrul Programului de Educaţie Antidiscriminare pe care l-am înfiinţat şi îl coordonez, a organizat numai în anul 2007, 10 acţiuni (lecturi publice din scriitori evrei, expoziţii de carte, lansări de carte, vizionare de concerte cu virtuozi evrei, o secţiune a festivalului le Printemps des Poètes, expoziţia mea digitală intitulată Shaoh, care se află permanent expusă şi pe site-ul Galeriei Tate) dedicate culturii iudaice. Cotidianul Monitorul de Suceava a găzduit timp de un an şi jumătate serialul meu de articole şi studii intitulat „Lecturi nerecomandabile: iudaism şi românism sub presiune”.

Cultura iudaică din România este vie. Nimic nu e încă pierdut, când oamenii luptă să nu-şi piardă rădăcinile şi memoria.

Angela Furtună

Scriitoare, publicistă

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Minuni evreieşti şi minuni româneşti (II).

Comentarii