O întâlnire despre adolescență, droguri și curajul de a înfrunta realitatea

Din inițiativa Filialei Asociației Rezerviștilor MAI Câmpulung Moldovenesc, prin col (r) Vasile Vargan, și a Colegiului Național „Dragoș Vodă” Câmpulung Moldovenesc, prin director Dorina Carp, în colaborare și conlucrare cu Clubul „Rotary – Cetate” Suceava și Clubul „Rotary – Rarău” și Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, pe data de 14 aprilie 2025, la mansarda BMCM a avut loc o conferință pe tema consumului și traficului de droguri, focusată pe instruirea părinților și profesorilor în privința modului cum ar putea interveni preventiv și eficient pentru obturarea tendinței tot mai crescânde a adolescenților de a consuma substanțe interzise.

       Deschiderea conferinței a fost făcută de col (r) Vasile Vargan, care a adresat încă de la început calde mulțumiri celor ce i s-au alăturat în materializarea acestui demers, părinților și profesorilor ce s-au arătat interesați și au răspuns invitației de participare, prezentându-ne-o – cu admirație și bucurie – pe doamna Anca Nicoară – consilier de probațiune în cadrul Direcției Naționale de Probațiune – Filiala Suceava, entitate ce funcționează în cadrul Ministerului Justiției, căreia, mai târziu, i-a și dat cuvântul.

        Încă de la primele cuvinte ce ni le-a adresat, Anca Nicoară s-a arătat încântată să poată desfășura în premieră acest „atelier” pe tema consumului de droguri și substanțe interzise și la Câmpulung Moldovenesc, după altele două –, încununate cu succes, ce au avut loc în perioada anului trecut și la începutul acestui an, în localitățile Siret și Gura Humorului. Proiectul (care se bucură în prezent de o nouă finanțare) fiind „construit de specialiști” în urma analizei ce au făcut-o asupra a „ceea ce funcționează și ce nu în rândul elevilor”, atelierele fiind focalizate distinct pe grupuri de elevi și, de părinți și profesori, or mixt.

          Cu elevii, Anca Nicoară va avea o tabără în acest an „pentru dezbaterea factorilor de risc care-i pot aduce în zona consumului de substanțe interzise”, și, în școli, alte ateliere, unde vor fi invitați psihologi și medici psihiatri, „specializați pe zona adicțiilor”. Din cauza creșterii traficului și consumului de droguri și substanțe interzise, consilierul Anca Nicoară a apreciat totodată că va regândi tot ce va pune în practică de-acum înainte: „[...] mai întâi va trebui să facem echipă cu părinții pe acest subiect”.

       Obiectivul principal pe care-l are Anca Nicoară nu este să combată efectiv traficul și consumul de droguri, întrucât „sunt structuri din subordinea MAI specializate pe acest domeniu”, cărora nu dorește să li se substituie. Consilierul de probațiune dorește să ofere informații despre factorii de risc care-i predispun pe adolescenți consumului de substanțe interzise, iar celor care au căzut în acest păcat, să le ofere consiliere recuperatorie, având deja o bogată experiență în domeniu, întrucât a lucrat în ultimii ani consiliind copiii cu adicție ori în dependență.

        Conferențiarul ne-a propus și a și realizat cu noi o discuție interactivă pe toată perioada expunerii temei, punându-ne mai întâi să răspundem (în scris – pe carnețelele și instrumentele de scris puse la dispoziție – la întrebări precum: ce este drogul? dacă am văzut vreodată cum arată o astfel de substanță? cum reacționăm când aflăm că adolescentul din casă consumă droguri? Ca tot dumneaei să ne lămurească mai bine: „drogul a fost inițial un medicament, folosit în scopuri medicale, după care a început să fie produs pe cale sintetică în laboratoare [...] multe din acestea încă netestate și care pun în dificultate medicii din serviciile  de urgență, pentru că nu știu ce au consumat tinerii și cu ce tratament pot interveni pentru mai multă siguranță”.

       Totodată, despre substanțele interzise, Anca Nicoară ne-a mai precizat că odată ingerate, generează în organism un răspuns biologic, fiziologic, dar mai ales neurologic, pentru că „deși au efecte nocive asupra întregului organism, afectează în mod special creierul”. Tocmai pentru că aceste sintetice înlocuiesc practic substanțele pe care creierul – în situații adecvate –  le secretă în mod natural (ex. serotonina, dopamina, endorfinele, oxitocina, melatonina ș.a.). Iar, de aici, problemele: se creează prin inducerea artificială a stării de bine, „un automatism de gândire” și, cum aceasta n-ar fi de ajuns, organismului nostru îi crește – după o anumită perioadă – toleranța la această substanță activă nocivă.

          Or, „ [...] scopul acestor întâlniri cu elevii, cu părinții și profesorii, este să avem mai puține internări, [...] mai mult control”, să reducem pagubele create sănătății tinerilor și sistemului medical. Din ce spun specialiștii – a mai precizat consilierul Anca Nicoară –  „creierul tinerilor până la vârsta de 21-22 de ani este  în proces de formare, iar de fiecare dată când sunt ingerate aceste substanțe toxice, legăturile neuronale se distrug”. Sistemul de gândire al tinerilor până la această vârstă „nu este cristalizat”; gândirea adolescenților funcționează în general pe principiul „aici și acum [...], am o nevoie, mi-o acopăr”. Iar, noi, părinții și profesorii, trebuie să-i conștientizăm să gândească pe termen mediu și lung ce se poate întâmpla, și, „să facă o altă alegere”. Să le spunem că în timp vor avea probleme de memorie, de concentrare și de atenție, și chiar probleme din punct de vedere psihologic, de sănătate mintală mai precis, „destul de semnificative” (halucinații, stări de anxietate), ce vor necesita medicamentație și terapie. Și peste toate acestea, să le mai spunem că ingerând aceste substanțe interzise, pot ajunge – datorită legislației în domeniu destul de aspre – într-un centru de detenție. Iar dacă nu putem fi destul de convingători, să apelăm la un psiholog sau medic psihiatru. E profilactic, și de cele mai multe ori, eficient.

        De aceea, până la 21-21 de ani „[...] trebuie să fim mereu în urma lor, [...] să acceptăm diferențele dintre generații”. Să introducem reguli, nu interdicții bruște, iar regulile „să fie raționale [...] să nu devenim absurzi”. Per a contrario, va crește curiozitatea, și prin aceasta tendința de a încălca interdicția, de a depăși limitele impuse, vor apărea chiar stări de revoltă. Să-i implicăm pe adolescenți în activități extraprofesionale (muzică/sport) „unde să se simtă confortabil și prin aceasta ținem la distanță consumul de substanțe interzise”.

       Mai trebuie să ținem cont și de faptul că adolescenții sunt „în plin proces de construire a imaginii de sine, [...] încearcă să afle cine sunt și să se definească într-un fel sau altul, [...] adolescența este o luptă, [...] să ne amintim și noi de anumite provocări prin care am trecut”. Totodată, mai trebuie să avem în vedere că „niciun adolescent nu consumă droguri de tristețe, [...] pentru că este supărat”. Nu. O face pentru relaxare și starea de bine pe care și-o dorește, și aceasta, în condițiile în care „este extrem de bine informat cu privire la efectele negative pe care le au substanțele halucinogene”. Determinantă este, însă, presiunea grupului, mai ales dacă în acel grup adolescentul întâlnește prieteni care au consumat drogul și nu li s-a întâmplat mare lucru.

     Greșit spun unii părinți „mie nu mi se poate întâmpla”: fiecare părinte trebuie să aibă – în condițiile societății de astăzi – „un ghid de siguranță pentru situații critice”. Studiile de specialitate arată foarte clar că și adolescenții resimt stresul: în legătură cu performanțele școlare pe care și le doresc, ca exemplu. „Să facem distincție între așteptările noastre și așteptările lor, [...] nu știm foarte bine ce-și doresc copiii noștri, știm însă foarte bine ce ne dorim noi”, ne-a mai spus Anca Nicoară, continuând prin a ne conștientiza și cu privire la „stresul de acasă” al copiilor din familii unde se consumă excesiv alcool, al copiilor cu unul sau ambii părinți cu probleme de sănătate mintală, cu unul sau ambii părinți bolnavi, „când copilul trebuie să aibă grijă de părinți și nu invers”. Și care trebuie să facă față, astfel, provocărilor din viața de zi cu zi, iar dacă „nu au de la cine să învețe cum să treacă peste aceasta, vor eșua”.

      Toate aceste lucruri, consilierul de probațiune  Anca Nicoară ni le-a spus, în principal, răspunzând întrebărilor din public, iar pentru un plus de argumentare ne-a prezentat un videoclip cu expunerea unui medic specialist din echipa SMURD Târgu Mureș, care ne-a descris în detaliu compoziția chimică a principalelor substanțele interzise și, mai ales, cum pot afecta, de multe ori ireversibil, sănătatea adolescenților.

     Cuvântul de încheiere al conferinței l-a avut tot col (r) Vasile Vargan, care a putut aprecia astfel și în nume personal utilitatea celor prezentate și care a adresat din nou mulțumiri conferențiarului de probațiune Anca Nicoară, profesorului Nicoleta Bogoș, managerul Bibliotecii Municipale Câmpulung Moldovenesc, gazda conferinței, mulțumiri speciale publicului numeros și deosebit de activ în dezbatere, concluzia fiind, însă, una singură: pentru a ne salva copiii trebuie mai întâi să învățăm să-i ascultăm. Suntem pregătiți?

Col (r) Vasile Aioanei