Deputatul PDL în PE Rareş Niculescu susţine că îi va trimite zilnic ministrului Internelor o fotografie cu un cerşetor român de etnie romă din Bruxelles, dar şi din alte capitale europene, într-o acţiune de sensibilizare a autorităţilor române în legătură cu acest fenomen.
Într-un comunicat de presă al deputatului Niculescu, dat, marţi, publicităţii, se arată că, fiind o problemă de criminalitate organizată, "problema cerşetoriei trebuie rezolvată acasă, iar în plan european prin intensificarea cooperării poliţieneşti”.
"Nu trebuie să aşteptăm un nou Tor din Quinto pentru a ne readuce în atenţie neplăcerile cauzate de «stranierii problemă». Această acţiune urmăreşte sensibilizarea autorităţilor române, în încercarea de a determina o reacţie faţă de proporţiile alarmante atinse de fenomenul cerşetoriei în care sunt implicaţi romii din România”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit lui Rareş Niculescu, românilor corecţi, plătitori de taxe şi impozite, care muncesc sau călătoresc în străinătate, "le crapă obrazul de ruşine când trec pe lângă zecile sau chiar sutele de romi care cerşesc pe marile bulevarde din capitalele Europei”.
"Cerşetorii murdari şi agresivi sunt pe cale să devină brandul nostru de ţară", a subliniat Niculescu.
Deputatul în Parlamentul European a apreciat, totodată, că cerşetorii originari din România distrug complet buna imagine a ţării construită de cetăţenii români care muncesc cinstit şi impresionează prin hărnicie şi pricepere.
Niculescu, membru al Comisiei Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a Parlamentului European, a atras atenţia autorităţilor române asupra faptului că cerşetoria este în primul rând o problemă de criminalitate organizată, "fiind o greşeală să ignorăm acest fenomen sau să minimalizăm importanţa acestuia”.
"Cerşetorii sunt în majoritatea covârşitoare a cazurilor trimişi în străinătate şi exploataţi de reţele de trafic de fiinţe umane, iar combaterea cerşetoriei începe cu eliminarea acestor reţele. Cerşetoria înseamnă crimă organizată”, a spus deputatul român în Parlamentul European.
El a reamintit ministrului Cristian David că legislaţia europeană, dar şi cea naţională, pun la dispoziţia autorităţilor instrumentele necesare pentru a pune capăt fenomenului cerşetoriei peste graniţe.
"Astfel, Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora prevede că cetăţenii Uniunii au dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni. Pentru a rămâne într-un alt stat membru pentru mai mult de trei luni, cetăţenii europeni trebuie să desfăşoare activităţi salariate sau activităţi independente în statul membru gazdă şi să dispună de suficiente resurse pentru ei şi pentru membrii familiilor lor sau să fie înscrişi într-o instituţie cu scopul principal de a urma studii”, a mai subliniat Rareş Niculescu.
El a susţinut că poliţiile statelor membre sunt cele în a căror principală responsabilitate se află identificarea şi îndepărtarea de pe teritoriul naţional a persoanelor care nu îndeplinesc aceste condiţii, însă având în vedere faptul că deja cerşetoria este un fenomen, şi nu o situaţie izolată, poliţia română ar trebui să utilizeze instrumentele de cooperare poliţienească disponibile în cadrul legislaţiei europene pentru a se implica efectiv şi pentru a juca un rol activ în aceste acţiuni.
"În acest scop, MIRA dispune de un aparat extins. În prezent sunt acreditaţi în calitate de ataşaţi de afaceri interne 29 de ofiţeri români, cea mai mare parte în state ale Uniunii Europene. Alături de activitatea desfăşurată de către aceştia, alţi 31 de ofiţeri ai MIRA se află în misiuni operative în Italia şi Austria. De asemenea, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române funcţionează încă din august 2005, în cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române, Serviciul pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de cetăţenii români în străinătate”, a precizat eurodeputatul PDL.
În opinia acestuia, în ceea ce priveşte legislaţia naţională, potrivit Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu privire la persoana returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie, "poate fi dispusă restrângerea sau suspendarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate”.
Prima fotografie care va fi trimisă ministrului Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, va fi cea a unei femei de etnie romă din România care cerşeşte chiar la intrarea Parlamentului European din Piaţa Luxemburg din Bruxelles.