Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
România este o ţară în care, deşi au trecut mai bine de 18 ani de evoluţie democratică, încrederea cetăţeanului în instituţiile statului este periculos de scăzută. De fapt, cetăţeanul nu numai că nu are încredere în clasa politică – ce-i drept - aceasta l-a dezamăgit în repetate rânduri, ci, mai mult, a ajuns până acolo încât, dezgustat de politicieni, respinge instinctiv toate demersurile în care politicul are o anumită implicare. Se pot da aici multe şi variate exemple. Unul mai puţin marcant, dar concludent, este cel legat de modul în care sunt percepute sondajele de opinie.
Sondajul de opinie, bazat fiind pe un fundament ştiinţific riguros, este un instrument fundamental de investigare sociologică. Orice sondaj de opinie, realizat după regulile precise ale acestui demers, oferă o radiografie asupra domeniului vizat şi ar trebui privit cu încrederea cuvenită. Ce te faci, însă, atunci când obiectul sondajelor de opinie îl constituie personalităţile politice şi intenţiile de vot, şi când, în repetate rânduri, forţele politice se folosesc de ‚,rezultatele unor sondaje de opinie’’ pentru a manipula.
Nu pot să nu ilustrez aici împrejurarea de la precedentele alegeri pentru funcţia de primar al municipiului Suceava. Atunci, în plină campanie electorală, într-un cotidian local, a fost prezentat un sondaj de opinie, realizat de un ONG despre care nu am auzit nimic, nici până atunci şi nici după aceea, în care i se atribuiau candidatului PSD peste 50% din intenţiile de vot. Era evident, pentru oricine care a trăit în acest municipiu în mandatul domnului Ionescu, că şansele acestuia de a redobândi fotoliul de primar erau mici. De altfel, rezultatele obţinute de acesta în primul tur au arătat că eroarea estimării din ,,sondaj’’ era undeva pe la 100%. Mă întreb dacă va mai avea cineva încredere în ,,estimările’’ unor sondaje de opinie realizate pe plan local. Evident, răspunsul este negativ. Omul, odată minţit în faţă, crede, judecând prin inducţie incompletă, că va fi, din nou şi din nou, indus în eroare. Şi iată cum, datorită unui precedent nenorocit, rezultatele oricărui sondaj de opinie, chiar şi în cazul unuia făcut cu profesionalism şi bună credinţă, vor fi puse sub semnul întrebării.
Acestea fiind zise, vreau să fac referire la recentul sondaj de opinie realizat de o echipă de sociologi de la universitatea suceveană. Într-o emisiune pe un post local de televiziune, cel care –de altfel - a comandat sondajul, domnul Dascălu şi echipa sa au prezentat baza metodologică şi rezultatele unui sondaj efectuat, la sfârşitul lunii februarie, în municipiul Suceava, pe un eşantion de peste 600 de subiecţi, construit pe baza listelor electorale. Mai mult decât atât, universitarii suceveni au oferit doritorilor posibilitatea să verifice corectitudinea demersului lor.
Într-adevăr, la solicitarea mea, mi-au fost puse la dispoziţie toate cele solicitate, inclusiv baza de date. Pot să confirm –atâta cât mă pricep eu, cred, însă, că pregătirea mea ştiinţifică îmi permite cel puţin să mă pronunţ - că respectivul sondaj este realizat cu profesionalism.
Sondajul abordează trei categorii de probleme. Prima se referă la percepţia sucevenilor faţă de 19 probleme diverse cu care aceştia se confruntă în viaţa de zi cu zi: de la lipsa spaţiilor de parcare la starea asistenţei medicale, sau de la nivelul poluării la starea străzilor.
A doua priveşte măsura cunoaşterii şi măsura încrederii în 18 personalităţi politice locale, dar şi intenţia de vot pe partide pentru consiliul local.
Cea de a treia categorie vizează audienţa şi încrederea în mijloacele media locale.
Acelora dintre dumneavoastră, interesaţi de o radiografiere a modului în care percep sucevenii toate cele mai sus prezentate, le recomand, cu toată seriozitatea, să consulte sondajul făcut public de sociologii de la universitatea suceveană. Aţi putea afla, de exemplu, că: starea drumurilor şi lipsa locurilor de muncă sunt percepute de suceveni ca probleme care ar trebui rezolvate cu prioritate. Sau că: ziarul pe care tocmai îl lecturaţi este cel mai citit cotidian local. Sau că : domnii Flutur şi Mîrza, devansaţi însă de domnul Lungu, se află în top atât la măsura cunoaşterii, cât şi la măsura încrederii. Doar că, în timp ce Mîrza îl devansează pe Flutur la notorietate cu 0,8%, la măsura încrederii Flutur îl întrece pe Mîrza cu 4,2%. Sau că : dintre cei deja decişi asupra partidului pe care îl vor vota pentru consiliul local mai bine de jumătate ar vota cu PD-L, numai că 49,3% dintre sucevenii cu drept de vot nu s-au hotărât încă. Incitant, nu?
