Studiul cu acest titlu, care constituie teza de doctorat a prof. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş (lucrare care a ieşit recent de sub tipar la editura ieşeană “Universitas XXI”), ni-l recomandă pe autor, pe care-l cunoaştem ca director al bibliotecii publice sucevene, ca pe un scrupulos şi original cercetător al istoriei.

 

“Un demers bine construit, pe baze documentare şi de literatură solide…”

În cele peste 600 de pagini ale lucrării, în care, aşa cum remarcă într-un “Cuvânt înainte” prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, autorul “şi-a propus să aprofundeze agitata epocă a Unirii Principatelor, cu excepţionala-i generaţie care a ilustrat-o”, este radiografiat un deceniu (1856 - 1866) din frământata perioadă de coagulare a statului naţional român modern.
“Un demers bine construit, pe baze documentare şi de literatură solide, cu rezultate constând în <lămuriri> nu doar de detalii, ci şi de interpretări controversate, la nivelul literaturii de specialitate”, după cum apreciază şi prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti.

 

“O vedere de ansamblu asupra fenomenului separatist” din Moldova

Studiul, aşa cum ne previne Gheorghe-Gabriel Cărăbuş din “Introducere”, oferă “o vedere de ansamblu asupra fenomenului separatist” din Moldova, fenomen apărut ca o reacţie opusă unionismului, într-o încercare de conservare a statutului unui principat pentru care menţinerea separaţiei reprezenta cheia dezvoltării patriotice şi tradiţionale.
Structurată în patru capitole, lucrarea tratează “aspectele definitorii legate de apariţia, dezvoltarea şi anihilarea mişcării separatiste din zonă, inclusiv de activitatea şi ideologia adversarilor partidei naţionale”.

 

Un nou şi binemeritat omagiu de preţuire pentru generaţia care a înfăptuit Unirea

Dacă “partida naţională” şi actul Unirii au fost cercetate şi aprofundate în numeroase studii, fenomenul separatist şi gruparea care s-a opus înfăptuirii Unirii au trezit în mai mică măsură interesul istoricilor.
“Inexistenţa, până la această dată, a unei sinteze monografice cu privire la forţele interne din Moldova care se opuneau Unirii Principatelor - subliniază prof. univ. dr. Mihai Iacobescu - justifică pe deplin alegerea unei astfel de teme”.
“Însemnătatea, originalitatea, actualitatea unei astfel de lucrări - conchide el - este cu atât mai benefică, mai nimerită, cu cât ne oferă un nou şi binemeritat omagiu de preţuire, recunoştinţă şi admiraţie pentru acea generaţie de aur, care a chibzuit, a pregătit şi înfăptuit prima şi cea mai frumoasă zi din istoria devenirii şi împlinirii statului român unitar modern”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Separatismul în Moldova: ideologie şi acţiune (1856 - 1866)”.

Comentarii