Sute de credincioşi, aşteptaţi astăzi la Mănăstirile Suceviţa şi Slatina

Mănăstirile Suceviţa şi Slatina îşi serbează astăzi hramul bisericii, în ziua Schimbării la Faţă a Domnului. Sute de credincioşi sunt aşteptaţi să participe la Sfânta Liturghie, care va începe la ora 9:00, şi va fi oficiată de mai mulţi preoţi.
La Mănăstirea Suceviţa va fi prezent şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care va oficia Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi.
La Mănăstirea Slatina, prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpuşneanu, rugăciunile încep astăzi încă de la primele ore ale dimineţii, cu Sf. Maslu, Agheasma şi citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos. La ora 9:00, începe Sfânta Liturghie, la care sunt aşteptaţi cât mai mulţi pelerini.

Ctitoria lui Lăpuşneanu

Numele locului şi al mănăstirii Slatina vine de la un izvor din apropiere cu slatină (apă sărată), care cu timpul a secat. Istoria zidirii mănăstirii se pierde în negura timpului. Legendele spun că aici trăia un sihastru care l-ar fi sfătuit pe domnitorul Lăpuşneanu să zidească o mănăstire pe locul unde creştea un paltin. Eftimie, cronicarul oficial din acea vreme, arată că zidirea mănăstirii Slatina a fost începută de Alexandru Lăpuşneanu, în anul 1553, şi a fost finalizată în a doua lui domnie, în anul 1564.
Într-o cronică a lui Grigore Ureche se menţionează că sfinţirea mănăstirii s-a făcut de către Mitropolitul Grigorie, la 14 octombrie 1558, fapt confirmat şi de inscripţia din chenarul stemei Moldovei, aşezată deasupra uşii de intrare în pridvorul bisericii. În ultimul său an de viaţă (1568), Alexandru Lăpuşneanu s-a călugărit aici cu numele de Pahomie.

 

În cinstea vechiului schit de lemn Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa îşi serbează astăzi cel de-al doilea hram, după ce hramul mănăstirii este cinstit, în fiecare an, de Învierea Domnului.
Stareţa Mănăstirii Suceviţa, Mihaela Cozmei, ne-a spus că, potrivit tradiţiei, înainte de zidirea mănăstirii, în acest loc au vieţuit, într-un schit de lemn cu hramul Schimbarea la Faţă a Domnului, pustnici iubitori de Dumnezeu şi de singurătate.
Schitul cu numele de Suceviţa este pomenit în documente, în veacurile al XV - lea şi al XVI – lea. Episcopul de Rădăuţi Gheorghe Movilă a zidit şi sfinţit, în anul 1584, biserica cu hramul Învierea Domnului, care a dăinuit până astăzi. Fratele episcopului ctitor, Ieremia Movilă,
Domnul Moldovei (1595-1606), a adăugat bisericii, potrivit tradiţiei,
două pridvoare deschise, precum şi case impunătoare, ziduri şi
turnuri de apărare.
La finalul Sfintei Liturghii, săvârşite astăzi la Mănăstirea Suceviţa, după ce preoţii vor împărţi anaforă pelerinilor, aceştia vor fi invitaţi la o agapă creştină, cu mâncare de post, dar şi preparate din peşte, astăzi fiind dezlegare la peşte.