ÎPS Pimen împlineşte astăzi 24 de ani de când este Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

Astăzi se împlinesc 24 de ani de când ÎPS Pimen păstoreşte Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. În anul 1991, pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii, PS Pimen Suceveanul a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, înscăunarea având loc pe data de 3 martie 1991. În tot acest timp, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a desfăşurat o bogată activitate liturgică, pastoral-misionară, culturală, filantropică şi socială. La iniţiativa ÎPS Pimen, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a construit sute de case pentru sinistraţii din judeţul Suceava, dar şi cămine pentru bătrâni.

Pimen Zainea s-a născut pe 25 august 1929, în satul Herăşti, comuna Grebănu (judeţul Buzău), primind la botez numele de Vasile Zainea. Şi-a efectuat studiile medii la Liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal de la Mănăstirea Neamţ (1948-1951). A urmat apoi studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1953-1957), iar mai târziu studii de specializare la Universitatea din Köln (1976-1977). De asemenea, între anii 1953-1957 a făcut studii la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, obţinând diploma de calificare în muzeografie. Pe 10 martie 1951, este tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ sub numele Pimen, fiind hirotonit ierodiacon (1951) şi apoi ieromonah (1957). A slujit în calitate de profesor la şcolile monahale de la mănăstirile Neamţ şi Secu (1951-1952), apoi ca pedagog la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ (1952-1953). După absolvirea Facultăţii, a fost numit egumen, apoi stareţ la Mănăstirea Putna (1957-1961). A îndeplinit apoi ascultări în mai multe mănăstiri din zona Neamţului: preot-duhovnic la Mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la Schitul Durău (1962-1964), muzeograf la Mănăstirea Putna (1964-1974). Este ridicat la rangul de protosinghel (1966) şi apoi la cel de arhimandrit (1975).

Misiuni peste hotare

În perioada 1974-1978, a fost numit ca stareţ la Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava. ÎPS Pimen a îndeplinit câteva misiuni peste hotare: în cadrul Arhiepiscopiei misionare ortodoxe Române din Statele Unite şi Canada (1977), la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim (1978-1979), membru în câteva delegaţii sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi a devenit exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor (1979-1982).

Pe 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea a fost ales de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982, de ÎPS Mitropolit Teoctist Arăpaşu al Moldovei şi Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului şi Huşilor şi cu PS Roman Ialomiţeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. La săvârşirea hirotoniei au participat şi Patriarhul Iustin Moisescu al Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Diodor al Ierusalimului, aflat pe atunci în vizită în România, precum şi foarte mulţi ierarhi din Sinodul Patriarhiei Ierusalimului şi din Biserica Ortodoxă Română.

Activitate cultural-filantropică

ÎPS Pimen apublicat de-a lungul vieţii o serie de articole, recenzii şi cronici în revistele “Mitropolia Moldovei şi Sucevei" de la Iaşi şi “Candela" de la Suceava. De asemenea, în cei 24 de ani de arhipăstorire a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen a sprijinit redeschiderea unor sfinte lăcaşuri care au fost închise în perioada comunistă, cum ar fi Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului, mănăstiri deschise la câteva zile după ce a ajuns arhipăstor al acestor ţinuturi. Pe lângă aceste două mănăstiri, a ctitorit şi alte lăcaşuri de cult şi a fost alături de cei care au dorit să ctitorească biserici, mănăstiri şi schituri. ÎPS Pimen a întreprins şi o bogată activitate culturală. Au fost publicate numeroase cărţi, broşuri şi tipărituri, adresate în special credincioşilor de rând. Tot cu binecuvântarea ÎPS Pimen s-a tipărit "Tipicul Sf. Sava", apoi foarte multe monografii cu mănăstirile Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Voroneţ, Dragomirna, Humor, Probota. Au fost tipărite cărţi de rugăciuni, care au fost date la copiii de clasa I, la începutul fiecărui an şcolar. ÎPS Pimen a fost preocupat şi de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, încurajând înfiinţarea a numeroase cămine şi aşezăminte speciale pentru cei nevoiaşi.