FT publică o scrisoare a lui Toader în care acesta cere ca Kovesi să nu fie numită procuror european

Financial Times a publicat o scrisoare a ministrului român al Justiției, Tudorel Toader, în care acesta solicită ca Laura Codruța Kovesi, fost procuror-șef DNA, să nu fie numită în funcția de procuror-șef european.În scrisoarea trimisă, Tudorel Toader cere ca Laura Codruța Kovesi să nu fie numită în funcție și aduce ca motivare dosarele deschise de aceasta împotriva mai multor magistrați și judecători. Ministrul a motivat, de asemenea, și prin revocarea de la conducerea DNA a Laurei Codruța Kovesi.„Nu am nimic personal împotriva Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați pentru poziția de procuror-șef al Parchetului European. Dar din dovezile pe care le-am văzut - de la judecători, procurori și alte surse credibile- nu ar trebui numită în această funcție importantă. Doamna Kovesi nu a fost demisă anul trecut deoarece Agenția Anticorupție pe care o conducea, DNA, viza politicieni corupți. A fost demisă deoarece DNA încălca legea. Curtea Constituțională a decis că strategia de investigație a doamnei Kovesi era bazată pe constrângere”, se menționează în scrisoare.Ministrul Justiției amintește și de dosarele de la DNA în care erau cercetați magistrați."După plecarea doamnei Kovesi de la DNA, am descoperit că, în perioada de patru ani în care s-a aflat la conducerea agenției, DNA a deschis investigații împotriva a 3.420 de judecători și procurori - mai mult de jumătate din magistratura țării. Tipic, aceste investigații rămâneau deschise și nu se ajungea la un proces. Erau folosite ca mod de constrângere a sistemului. Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, nou formată, independentă de DNA, a raportat recent că a preluat peste 1.422 de dosare de la predecesorul său din DNA. Aproximativ 70% erau inițiate intern, nu ca răspuns la o acuzație. Cele mai multe dosarelor rămâneau deschise și după doi ani, și conform raportului, erau inițiate ca răspuns la deciziile judecătorilor, contrare dorințelor DNA. Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a numit raportul „șocant”. Când aceste metode nu reușeau să pună presiune pe un judecător, se discuta despre demiterea lor din funcție sau din dosarele în care DNA avea un interes specific", potrivit sursei citate.Tudorel Toader este citat în scrisoare transmițând că judecătorii care au revizuit dosarele respinse de DNA au găsit și transcripturi ale unor conversații înregistrare ascuns, dovezi falsificate și declarații false ale unor martori."Aceasta nu este justiție. Biroul Parchetului European trebuie să îi urmărească agresiv pe cei care încalcă legea, dar nu prin sacrificarea respectului pentru drepturile umane în acest proces", încheie ministrul scrisoarea.Scrisoarea lui Tudorel Toader vine în condițiile în care, pe 28 februarie, Financial Times a publicat un editorial cu titlul "Femeia potrivită pentru a fi procuror-şef european".Laura Codruţa Kovesi, fost procurer-șef DNA, a fost citată pentru joi la Secţia de investigare a magistraţilor, ca să fie audiată în dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.Conferința Președinților, formată din Antonio Tajani şi liderii de grupuri politice, va decide, tot joi la Bruxelles, de la ora 11.00, echipa de negociere a PE cu reprezentanții Consiliului UE pentru numirea procurorului-șef european. Prima alegere în Comisiile CONT și LIBE a fost Laura Codruța Kovesi.Conferința Președinților are loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania)- 1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile parlamentare pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, o negociere va avea loc între Parlament şi Consiliu, pentru a ajunge la un consens.Parchetul European, care ar urma să fie operaţional în 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.EPPO va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.